Dosar 10209/4/2016. Dosarul Colectiv. A fost trimis în judecată de Parchetul General la 28 aprilie 2016. Judecătoria Sectorului 4 București urmează să stabilească dacă patronii clubului Colectiv, unul dintre pirotehniștii care au montat artificiile și patronii firmei de artificii se fac vinovați de tragedia din seara zilei de 30 octombrie 2015. Ȋnsă procesul nici măcar nu a început.  

Au trecut fix 90 de zile de când dosarul 10209/4/2016 a fost înregistrat pe rolul instanței, însă el e încă blocat în camera preliminară. Asta deși art.343 din Codul de Procedură Penală (CPP) prevede că „durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță.” Nu e o recomandare, e un termen stabilit exact în CPP, adică în normele de procedură penală ce „urmăresc asigurarea exercitării eficiente a atribuțiilor organelor judiciare, cu garantarea drepturilor părților și ale celorlalți participanți în procesul penal” (art.1 alin.2 CPP).

Camera preliminară este un soi de vestibul al sălii de judecată. Aici se verifică competența și legalitatea sesizării instanței, dar și a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (art.342 CPP). 

Ce se întâmplă aici? Mai întâi, copia rechizitoriului se comunică inculpaților, care pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. „Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile” (art.344, alin.2 CPP). Ȋn cazul dosarului Colectiv, judecătorul de cameră preliminară a fost mărinimos, acordând inculpaților 45 de zile pentru depunerea excepțiilor. Nu dădea de la el, dădea din termenul de maxim 60 de zile stabilit prin art. 343.

După expirarea acestui terrmen, judecătorul de cameră preliminară comunică parchetului cererile și excepțiile formulate de către inculpați, dar și excepțiile ridicate din oficiu. Parchetul poate răspunde în scris, în termen de 10 zile de la comunicare (art.344 alin.4). După aceea, judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererilor și excepțiilor, prin încheiere motivată, în camera de consiliu. Dacă el constată neregularități în rechizitoriu, în cazul actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, ce atrag efectul nulității, ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, încheierea se comunică imediat parchetului, iar în termen de 5 zile procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei (art.345 CPP).

Apoi, judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpaților, dacă procesul poate începe sau dacă, dimpotrivă, dosarul se întoarce la Parchet. 

Ȋn dosarul 10209/4/2016 ne aflăm undeva, în prima fază a acestor etape. Categoric, vorbim despre o cauză complexă, dosarul are 270 de volume. Sunt declarații de martori și de inculpați, expertize, date contabile, procese verbale de la percheziții, rapoarte medico-legale, sute de pagini cu textele unor legi, șamd. Ȋnsă judecătorul de cameră preliminară nu se pronunță pe fondul cauzei. Nu stabilește vinovăția sau nevinovăția celor trimiși în judecată. El trebuie doar să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

ActiveNews a cerut Judecătoriei Sectorului 4 să comunice motivul pentru care judecătorul de cameră preliminară nu a dispus încă o soluție în acest dosar. Ignorând întrebarea, Judecătoria ne-a informat că „pe rolul instanței au fost înregistrate dosarele nr. 10209/4/2016/a1.1, 10209/4/2016/a1.2, 10209/4/2016/a1.3, în care au fost luate măsuri de către judecătorul de cameră preliminară, acestea putând fi consultate pe portalul Judecătoriei Sector 4 București.”

Toate dosarele de mai sus sunt părți ale dosarului 10209/4/2016/a1 ce are ca obiect „măsuri și excepții dispuse de judecătorul de cameră preliminară”, iar ele se referă doar la „verificare măsuri preventive” (control judiciar) pentru inculpați. Următoarea verificare se face azi. Deci, se lucrează în dosar, se fac totuși niște verificări...

Parchetul General a finalizat acest dosar în șase luni. E greu de crezut că judecătorului de cameră preliminară îi trebuie tot atâta timp ca să verifice nu tot dosarul, ci legalitatea întocmirii lui. Mai ales în condițiile în care, repet, CPP prevede explicit un termen de maxim 60 de zile pentru toată această procedură. „Nu prea se respectă acest termen”, spune avocatul unuia dintre inculpați, care mărturisește că a avut un alt dosar ce a stat un an și jumătate în camera preliminară. 

Dosarul în care Piedone a fost trimis în judecată de DNA, la 5 mai 2016, pentru același incendiu din Colectiv, a avansat deja, cu niște termene, în camera preliminară a Tribunalului București. Ȋnsă și aici se înaintează greu, pentru că-s multe părți civile, care cer amânări, pentru a-și angaja apărători, iar termenul din CPP va fi depășit și în acest caz. Următoarea ședință în cameră preliminară a fost fixată pentru data de 2 septembrie. E vară, e cald, „mai e și vacanța judecătorească”, motivează avocatul unei părți civile.

Ȋn cazul dosarului mare, aflat la Judecăria Sectorului 4, toată lumea e îngrijorată nu atât de lentoarea cu care se fac verificările în camera preliminară, cât mai ales de condițiile în care va decurge procesul. Sălile de judecată sunt mult prea mici pentru numărul mare al inculpaților și al părților civile din dosar, iar ședințele vor fi publice, asta înseamnând că la ele au dreptul să participe și jurnaliști, dar și simpli cetățeni interesați de subiect. „Am fost la Judecătoria Sectorului 4 când am contestat candidatura lui Piedone la alegerile locale”, ne-a mărturisit una dintre părțile civile. „Nu eram așa de mulți precum în dosarul de la Parchetul General, dar și atunci stăteam în sala de judecată înghesuiți unul într-altul, așa că nici nu vreau să-mi imaginez ce va fi la proces”.

Știți butada cu „legea e o barieră peste care sar leii, pe sub care trec cățeii și-n fața căreia se opresc doar boii”? Codul de Procedură Penală are prevăzute niște termene peste care însăși instanțele sar și nu le respectă. Sălile de judecată sunt neîncăpătoare, iar victimele se înghesuie la ședințe, dar și prin arhive, să facă cereri de constituire în părți civile, pentru că procurorii le-au exclus din dosar, fără să le dea vreo explicație. Cui servește justiția?