Șefa DNA Laura Codruța Kovesi este cercetată disciplinar de Inspecția Judiciară pentru trei abateri, informează ziare.com.

Acțiunea disciplinară a fost înaintată Secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraților în cauză. Alături de Koveși, mai este cercetat și Marius Constantin Iacob, adjunctul șefei DNA.
 

Sursa citată precizează că acțiunea Inspecției Judiciare vine ca urmare a înregistrărilor difuzate în luna iunie a anului trecut de România TV. Atunci, postul TV care i-a aparținut lui Sebastian Ghiță - fostul politician cu numeroase dosare deschise de DNA și care a fugit din țară, fiind înca în Serbia - a difuzat fragmente din ceea ce susținea că e o ședință a DNA în care o voce atribuită procurorului-șef al DNA i-ar spune procurorului Jean Uncheșelu că își dorește să ajungă mai repede la „domnul premier".

 

Totodată, din fragmentele difuzate mai reiese că Koveși îi ceartă pe procurori că nu-și fac treaba și că instituția devine astfel tot mai expusă atacurilor.

Potrivit unui comunicat de presă al IJ, în cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la „manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei ședințe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei și probității profesionale a magistraților procurori, precum și prestigiului justiției, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spațiul media la data de 18 iunie 2017.

"În concret, procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii și credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare "cu miniștri", de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate", arată IJ.

De asemenea, Kovesi a folosit față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor, precizează sursa citată.

Totodată, acțiunea a vizat "atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții', constând în aceea că prin intermediul unei corespondențe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte și expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv 'lași', 'bârfitori', 'infractori', făcând cunoscut acestora faptul că 'există deja un cerc de suspecți', cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat.

IJ invocă și "nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente", constând în aceea că "a încălcat cu știință dispozițiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta: "urmărește repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea și pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea și operativitatea soluționării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitățile în exercitarea funcției", prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se află într-o vădită stare de incompatibilitate, mai arată comunicatul menționat.

În ceea ce îl privește pe Marius Constantin Iacob, IJ arată că acțiunea față de acesta a vizat "nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa', constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală.