ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Judecătoarea Florica Roman, de la Curtea de Apel Oradea, se adresează ambasadorilor Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei, cei care și-au exprimat îngrijorările cu privire la modificările legilor justiției prin intermediul unei scrisori deschise.

„Ambasada Franței, pe data de 28 decembrie, după ce i s-au pus la dispoziție traducerile în engleza a modificărilor la legile justiției, într-o reacție de o aroganță ieșită din comun, a spus ca "urmărește cu atenție ansamblul evoluțiilor legate de reforma justitiei, inclusiv discutiile din cadrul societății românești și dispune de propriile servicii de traducere în acest scop”. Atât în calitate de judecător, cu peste 25 de ani vechime, cât și de cetățean român și european, vă solicit public să precizați concret care articole din "legile adoptate recent privind reforma justitiei, în forma actuală,” aveți "convingerea” că riscă sa pună în pericol "progresele” despre care vorbiți în comunicat.

Reacția pe care ați avut-o, de a critica în termeni generali modificări legislative fără a oferi exemple concrete de articole problemă, nu doar că nu sprijină independența justiției, dar contribuie la campania de dezbinare a societății românești în care justiția este folosită ca maciucă politică și în care propaganda, manipularea și dezinformarea au luat locul argumentelor juridice. Căci despre propagandă, manipulare și dezinformare este vorba dacă nu sunt expuse, clar și punctual, care modificări adoptate la legile justitiei ar pune în pericol independența justitiei ori ar subordona politic procurorii sau judecătorii, așa cum s-a tot vehiculat în această perioadă", se arată în scrisoare.

Florica Roman vorbește despre valorile comune la care fac referire ambasadorii, dar dând exemplul unor situații în care reprezentanții țărilor străine în București au tăcut.

"Ați tăcut când s-a aflat că în Romania din 2005, sub pretextul combaterii corupției ca risc/vulnerabilitate la siguranța națională, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis hotărâri secrete prin care li s-au permis serviciilor de informatii sa imixtioneze în justiție. Altfel spus, într-o țară membra a Uniunii Europene, monitorizată de Comisia Europeană prin MCV si in care ambasadele s-au aratat preocupate permanent de "independenta justitiei”, aceasta justitie a ajuns să funcționeze în baza unor reglementări secrete la care nici persoanele acuzateșsi nici măcar judecătorii nu au acces. La fel era în communism”.

Judecătoarea vorbește și despre anul 2009, atunci când Parchetul General a semnat un protocol secret cu Serviciul Roman de Informatii (SRI) în baza căruia agenți și ofițeri SRI au făcut "echipe mixte” operative cu procurori pentru a face anchete penale, ”deși SRI avea interzis expres prin lege sa fac[ acte de urmărire penală.(…). Astfel de înțelegeri secrete existau în comunism între Securitate și procuratură. Ați tăcut cand fostul minstru al justitiei Raluca Prună a afirmat ca în Romania "drepturile sunt un lux”. Lux erau drepturile și în comunism, lux de care numai nomenclatura comunistă se bucura. Ați tăcut când Guvernul Ciolos a emis în miez de noapte Ordonanta de Urgență 6/2016 prin care a făcut Serviciul Roman de Informații "organ de urmărire penala”, asa cum era fosta Securitate comunistă. Prin acea ordonanta de urgenta premierul Ciolos a reinstituit practic, la 27 de ani de la Revolutia anti-comunistă, Directia VI Cercetări penale a Securității comuniste, care avea menirea, printre altele, de urmarire si persecutare a opozantilor regimului.

Ați tăcut cand acelasi premier Dacian Ciolos a modificat in 2016 prin mai multe ordonante de urgenta, fără nici o dezbatere publică, sute de alineate din Codul penal si Codul de procedura penală.

Ați tăcut când generalul SRI Dumitru Dumbravă a afirmat public că instanțele de judecată au devenit "câmp tactic” pentru acest serviciu de informații, serviciu care "în prezent [își menține] interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

Ați tăcut și când acelasi general, în fata Comisiei parlamentare de control al SRI, a afirmat recent că vizita judecători inainte de pronuntarea unor hotărâri și că SRI acorda "consultații juridice” magistratilor. și in comunism Securitatea ăadea "indicatii prețioase” procurorilor si judecătorilor.

Ați tăcut când actualul președinte, Klaus Iohannis, a introdus în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019 conceptul de "securitate națională extinsă”, prin care absolut fiecare domeniu cheie al societatii romanesti, inclusiv justitia, a devenit domeniu de interes si actiune pentru serviciile de informații.

Conceptul de securitate nationala extinsă "vizeaza interesele care converg spre asigurarea securitatii nationale, manifestate in urmatoarele domenii: apărare (inteleasa în dubla calitate normativa, de aparare nationala si aparare colectiva), ordine publica, activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, educatie, sanatate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice. Strategia are o abordare integratoare si multidimensionala, in care dimensiunea de aparare se imbina si echilibreaza reciproc cu o serie de alte dimensiuni ‐ ordine publica; activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate; diplomatia; managementul situatiilor de criza; educatia, sanatatea si demografia”.

Toate domeniile mai sus inșiruite reprezintă, conform Strategiei, amenintari, riscuri sau vulnerabilitati la adresa securitatii nationale.

Mai mult, la "obiective nationale de securitate”, în respectiva Strategie, a fost inclusa "buna functionare a justitiei si asigurarea ordinii de drept”, iar la vulnerabilitati a fost inclusă și justiția.
Așadar "buna functionare a justiției” nu mai este de competența Consiliului Superior al Magistraturii ori a Inspectiei Judiciare, ci a serviciilor de informatii coordonate de CSAT.

În fața acestor atacuri la adresa democratiei, statului de drept, independentei justitiei și drepturilor fundamentale ale românilor ați tăcut, în schimb va exprimati "ingrijorari” abstracte cand printr-un proces parlamentar democratic si transparent s-au facut modificari legislative”.