ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Conform DEX, justiție înseamnă „principiu moral având ca esență conformitatea cu adevărul”. Ȋn acest moment, România are în fruntea Ministerului Justiției un om despre care s-a fost dovedit că minte de îngheață apele. Și nu doar că minte, dar o face ba pentru ca lumea să judece judecătorii, ba la CEDO, unde vorbește în numele statului român.

1. „Discuția despre drepturi e un lux teoretic”

Justiție mai înseamnă și „virtute morală care ne face să respectăm drepturile altuia” (Șăineanu, ed. VI - 1929). Ȋn 14 martie 2016, Raluca Prună recunoștea public pe pagina sa de facebook că, „cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic”. Lux și extravaganță au dovedit cei care au menținut-o apoi în funcția de ministru al Justiției, însă costurile acestui capriciu le-a plătit întreaga societate.

2. „Sunt 60 magistrați cu pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună”

La 21 septembrie, aflată în plin conflict cu judecătorii care cereau să le fie recunoscute drepturile salariale, Raluca Prună aruncă o nouă bombă: „aș fi dorit să se fi vorbit transparent în Memorandum (n.r. - înaintat instanțelor și parchetelor din țară de către asociațiile profesionale ale magistraților) despre venituri salariale: care includ pentru toată magistratura și grefieri chirii sine die (600 euro lunar în București, de exemplu). Chiar și pentru magistrați pensionari acum trecuți în avocatură - never mind venitul din avocatură. Sau despre pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună, pe o scăpare a legii.” 

A doua ziua, întreaga presă vuia: „Magistrați cu pensii de un miliard!”. Așa spusese ministrul Justiției, un om despre care nu ai putea nici măcar să bănui că vorbește neinformat. Uniunea Națională a Judecătorilor din România a avertizat însă că „doamna ministru transmite unele informații eronate, cum ar fi aceea că magistrații pensionari beneficiează de chirii. Nu este real acest fapt. Ȋn ceea ce privește cuantumul pensiilor la care face referire doamna ministru, este probabil vorba de cazuri punctuale și, dacă sunt efect al unor scăpări ale legii, acesta trebuie corectat”, declara Daniela Gîrbovan, președinte al UNJR, pentru Mediafax.

La 29 septembrie, Raluca Prună insistă cu teoria „pensiilor colosale” din magistratură și, într-un interviu acordat news.ro, spune că „din informațiile pe care le avem noi la Ministerul de Justiție, vorbim de aproximativ 60 de magistrați” care au astfel de pensii. Ȋn interviu video News.ro, această declarație este la minutul 7:51.

„Am scris în postarea mea că acest lucru a fost posibil printr-o scăpare a legii în anul 2006, deci printr-o interpretare a unui text de lege care prevedea că pensia este un anumit procent din veniturile pe ultima lună și în considerarea acestui lucru sigur că unii magistrați care îndeplineau condițiile legale pentru a ieși la pensie au ieșit cu niște pensii foarte mari”, explică Prună. „Instituția care deține aceste date este Casa Națională de Pensii și sunt convinsă că, dacă faceți o cerere, veți primi datele.”
Jurnaliștii de la luju.ro au făcut o cerere și au primit datele. „Cuantumul maxim al pensiei (brut) plătit unui magistrat la finele lunii septembrie 2016 este de 40.963 lei”, a precizat Casa Națională de Pensii Publice. Cu alte cuvinte, cea mai mare pensie a magistraților (pe hârtie, și nu în mână) este mai puțin de jumătate decât susținea Raluca Prună. De unde rezultă, fără tăgadă, că ministrul Justiției a mințit. Și a mințit repetat, adică în formă continuată. Mobilul acestor minciuni a fost stigmatizarea magistraților cu care ea se află în conflict de opinii. 

Ȋnsă, mult mai grav decât minciuna în sine mi se pare faptul că Raluca Prună a manipulat și a intoxicat spațiul public, în interes personal. Și nu din culpă, ci cu premeditare. Ea nu poate invoca, în apărarea sa, faptul că ar fi fost dezinformată de subordonații din minister pentru că, fiind absolventă a unei Facultăți de Drept, ar fi trebuit să cunoască legile, să citească jurisprudența, să solicite ea însăși dovezi de la Casa de Pensii și să realizeze că ceea ce susține e o aberație.

3. „Pensia este un anumit procent din veniturile pe ultima lună”

Raluca Prună spune că pensiile de 1 miliard de lei vechi ar fi fost posibile „printr-o scăpare a legii în anul 2006, deci printr-o interpretare a unui text de lege care prevedea că pensia este un anumit procent din veniturile pe ultima lună”. 

Ȋn 2006, art.82 din legea 303/2004 prevedea că „judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării”. La 1 aprilie 2006, a fost adoptată Ordonanța de urgență 27/2006 care majora indemnizațiile magistraților cu un procent proporțional cu vechimea (la peste 20 de ani - 30% din indemnizația de încadrare brută lunară). Ordonanța prevedea, la art.4, că „indemnizația de încadrare majorată se ia în calcul la stabilirea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu, precum și a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale”.

Matematic, niciun judecător n-ar fi putut obține pensia de 1 miliard de lei vechi decât dacă ar fi avut în ultimul an un venit lunar brut, fie el și majorat, de peste un miliard de lei. Lucru imposibil. Art.4 din OUG 27/2006 a fost abrogat prin legea 330/2009.

Hotnews, citând „surse din Ministerul Justiției”, a încercat  să vină în sprijinul Ralucăi Prună cu o altă explicație: „numeroși magistrați au început diverse acțiuni, încă de acum zece ani, pentru a beneficia de diverse sporuri: 30% din salariu de care beneficiau la acea vreme doar procurorii DNA și DIICOT, sporul de confidențialitate de 15% etc. (...) Toate aceste sporuri recuperate se puteau ridica la sume destul de mari, de ordinul a câteva zeci de mii de euro. Ȋn momentul în care magistrații câștigau procesul și aceste sume le intrau în cont, tot atunci aveau grijă să se și pensioneze, pentru a li se aplica art. 82 din legea 303.” Mai departe, Hotnews citează varianta modificată prin O.U.G. nr. 100/2007 a art.82, care prevede că magistrații „se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.” 

Interesantă schema, dar incompletă argumentarea. Pentru că legea 303/2004 avea și niște norme de aplicare. Iar HG 1275/2005 prevedea, la art.7, că „în veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent”, dar „nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial.”

De altfel, în deciziile (exemplu 1 și exemplul 2) secțiilor Conflicte de Muncă din instanțele unde s-au judecat astfel de cereri de recalculare a pensiilor se precizează că „drepturile dobândite de către magistrați nu au fost drepturi de natură salarială, ci despăgubiri obținute pentru repararea prejudiciului ca urmare a săvârșirii de fapte discriminatorii. Nefiind drepturi de natură salarială, care ar fi presupus existența dreptului în patrimoniul magistratului în activitate, acestea nu pot constitui baza de calcul pentru stabilirea sau reactualizarea pensiei de serviciu, care este un drept de asigurare socială.”  

N-a avut timp sau n-a avut chef ministrul Justiției să verifice cum se acordau pensiile despre care afirmă răspicat că-s colosale și obținute printr-o scăpare a legii? 

4. Raluca Prună recunoaște că a mințit la CEDO

Săptămâna trecută, într-o ședință a Consiliul Superior al Magistraturii, aceeași Raluca Prună a declarat, cu seninătate, că a mințit la CEDO, spunând că dispune de aproape un miliard de euro pentru șapte penitenciare, asta deși în realitate Guvernul nu avea prevăzută suma în buget. 

 
Ea a argumentat apoi, printr-un comunicat de presă emis de Ministerul Justiției, că „afirmația în cadrul ședinței plenului CSM a fost făcută în contextul lipsei investițiilor pentru instanțe, nevoia de avea aceste investiții, (sic!) și necesitatea unei programări bugetare multianuale”.

Credeți că vreun judecător ar accepta această motivație venită din partea unui acuzat de mărturie mincinoasă? 

Justiție înseamnă „principiu moral având ca esență conformitatea cu adevărul”. Ȋn acest moment, România are în fruntea Ministerului Justiției un om pentru care adevărul este  doar o glumă. Un „never mind”... Ȋnsă aici nu e vorba doar de atitudinea unui membru al Guvernului. Aici e vorba de atitudinea întregii puteri executive. Pentru că, dacă Dacian Cioloș ar respecta justiția și adevărul mai mult decât Raluca Prună, ea nu ar mai avea ce să caute în Executiv. 

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews