Justiția înregistrează „succesuri” pe linie în dosarele Colectiv. Cu câteva zile înainte de comemorarea unui an de la cumplita tragedie în urma căreia și-au pierdut viața 64 de oameni, iar alți 146 au rămas cu sechele fizice și psihice, două dintre cele patru dosare penale deschise de procurori sunt gata să intre în linie dreaptă.  

Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Sectorului 4 a constatat „legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală” și a dispus începerea judecății cauzei în dosarul instrumentat de Parchetul General, prin care au fost trimiși în judecată patronii clubului Colectiv, patronii firmei de artificii și unul dintre pirotehniștii care au instalat artificiile. 

Mai întâi, instanța a respins „ca neîntemeiate excepțiile privind neregularitatea actului de sesizare, legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală, invocate de inculpatul Anastasescu George Alin (n.r. – unul dintre patronii clubului Colectiv)”, dar și „cererea inculpatului de restituire a cauzei la parchet și de excludere a unor mijloace de probă (imagini video înregistrate în seara zilei de 30.10.2015 în clubul Colectiv, expertize în incendii și construcții, procese - verbale de redare imagini).” 

Nici cel de-al doilea patron care a ridicat excepții în camera preliminară nu a avut mai mult succes, Judecătoria Sectorului 4 respingând „ca neîntemeiată cererea inculpatului Mincu Costin de excludere a tuturor mijloacelor de probă (cu excepția expertizelor)”. 

Tot neîntemeiate au fost considerate și excepțiile invocate de inculpata Niță Daniela Ioana (n.r. - administrator al firmei de artificii), judecătorul respingând cererea „de excludere a unor mijloace de probă (declarație de martor din 31.10.2015, toate procesele - verbale întocmite de procurorii de caz, declarațiile date de inculpată la data de 08.04.2016)”, dar și cererea inculpatei de restituire a cauzei la parchet. 

Și excepțiile invocate de inculpatul Niță Cristian Mihai (n.r. – director al firmei de artificii) au fost apreciate ca neîntemeiate de judecătorul care i-a respins cererea „de excludere a unor mijloace de probă (procese - verbale de redare a unor convorbiri telefonice purtate de inculpat la datele de 31.10.2015, 01.11.2015, 02.11.2015 și 03.11.2015)”. 

Cererea inculpatului Zaharia Viorel (n.r. – unul dintre pirotehniștii care au instalat artificiile), „de restituire a cauzei la parchet (pentru refacerea rechizitoriului)”, a fost respinsă, ca neîntemeiată. 

Aceștia sunt inculpații. Au fost trimiși în judecată, sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane, precum și a infracțiunii de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. Ei pot încerca să tărăgăneze începerea procesului penal și pentru fiecare zi în care se află sub control judiciar înseamnă o zi mai puțin din pedeapsa cu închisoarea.

Ei au interes să tragă de timp și să ceară returnarea dosarului la Parchet. Dar ce te faci când și rudele celor decedați în urma incendiului din Colectiv cer același lucru? Simplu, consideri cererea neîntemeiată și o respingi. 

Ȋn urma tragediei din Colectiv, 64 de oameni au murit, iar alți 146 au suferit vătămări corporale, dintre care 108 vătămări corporale grave, ce au necesitat internarea.  

Ȋn dosarul trimis de Parchetul General la Judecătoria Sectorului 4 figurează, ca părți civile, rudele și aparținătorii celor 64 de victime decedate și doar 20 de persoane vătămate „în raport de care s-a pus în mișcare acțiunea penală”, se precizează în minuta judecătorului de cameră preliminară. 

Dănuț Strugaru este avocat. Fiica lui, Mădălina Strugaru, avea 29 de ani și era prietena solistului de la Goodbye to Gravity, Andrei Găluț. Fata s-a aflat în clubul Colectiv în seara fatidică de 30 octombrie 2015. Internată în Spitalul Floreasca, Mădălina a murit la 12 noiembrie. Tatăl ei, parte civilă în dosar, a solicitat Judecătoriei Sectorului 4 să trimită cauza la Parchetul General, pentru completarea urmăririi penale și introducerea în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente, a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca și a Ministerului Finanțelor Publice. Judecătoria Sectorului 4 i-a respins cererea, ca neîntemeiată.

Andra Elena Toader avea 30 ani și era de profesie fotograf. Pe 30 octombrie, se afla în clubul Colectiv împreună cu sora ei, Gabriela Toader Ursu, și cu prietenul acesteia. Toți au suferit arsuri, dar Andra a fost cea mai afectată. Internată la Spitalul Floreasca, fata a murit în ziua de 7 noiembrie. Rudele ei, părțile civile în dosar, au solicitat instanței să restituie cauza la parchet. Judecătorul le-a respins și lor cererea, ca neîntemeiată.

Ȋnsă cea mai surprinzătoarea decizie judecătorul a luat-o în privința răniților din Colectiv care, negăsindu-se pe lista celor 20 de părți civile, câte a binevoit Parchetul General să treacă în actul de acuzare, au făcut solicitare de constituire la Judecătoria Sectorului 4. Conform legii. 

Sunt 13 nume. Oameni care au trecut prin iadul din seara acelei zilei. Toți au rămas cu traume pe viață, unii și cu mutilări fizice permanente.

Găluț Ioan Andrei a fost solistul de la Goodbye to Gravity. Din cei cinci membri ai trupei, doar el a supraviețuit. Cu arsuri pe 45% din suprafața corpului. Săptămâni întregi, el a fost inconștient și intubat de medicii olandezi. Și-a revenit, dar mai e încă mult până va fi complet recuperat. Fizic, pentru că-n seara aceea el și-a pierdut logodnica și aproape toți prietenii.  

Judecătoria Sectorului 4 i-a respins lui Andrei Găluț cererea de a se constitui parte civilă în acest dosar, pentru că el ar fi, în viziunea instanței, o persoană vătămată „în raport de care nu s-a pus în mișcare acțiunea penală, dispunându-se disjungerea”. 

La fel a procedat judecătorul și cu cererea lui Marvin Nicodemus, cetățean german. Ȋn acea seară, se afla în Colectiv împreună cu prietena lui, Andreea Ștefan. Fata a murit la 20 noiembrie. Marvin, aflat în stare critică, cu arsuri grave pe spate și pe mâini, a fost transferat de familie la o clinică din Germania. Urmează și acum tratament de recuperare. Instanța l-a anunțat că în dosarul trimis în judecată el nu are nicio calitate. E ca și cum nici n-ar fi fost în Colectiv, iar ceea ce i s-a întâmplat e doar o părere personală. 

Mocanu Cătălin (23 ani) a suferit arsuri de gradul 2 și 3 pe 30% din suprafața corpului. Pe mâini, cap și spate. A fost internat la Spitalul de Arși din București. 

Tudor Ionuț (40 ani) și-a pierdut iubita în urma incendiului din Colectiv. Elena Toader a murit la 7 noiembrie 2015. Ionuț era internat atunci, în stare gravă, la Spitalul Militar. Cu fața, o ureche și mâinile arse. 

Ȋn seara de 30 octombrie 2015, Rob Iulian (30 ani), aflat printre răniții din Colectiv, a fost adus la spital în stare critică. 

Și Popescu Andreea (29 ani) s-a aflat printre victimele incendiului. A fost internată la Spitalul Bagdasar Arseni, cu arsuri la nivelul capului, gâtului, umerilor și mâinilor.  

Nicula Alexandra Adriana (29 ani) a ajuns la Spitalul de Arși. Avea arsuri la nivelul spatelui și mâinilor.

Nici Cătălin, nici Ionuț, nici Iulian, nici Andreea și nici Alexandra nu sunt părți cvile în acest dosar, deși ei au solicitat asta. Judecătorul a respins, „ca inadmisibile, cererile de constituire ca părți civile formulate de numiții (persoane vătămate în raport de care nu s-a pus în mișcare acțiunea penală, dispunându-se disjungerea)”.

E legală o asemenea soluție? Este cel puțin utopic formulată. Punerea în mișcare a acțiunii penale și exercitarea ei constau în formularea învinuirii împotriva autorului unei infracțiuni, inculparea acestuia, chemarea sau trimiterea în judecată, susținerea și dovedirea săvârșirii infracțiunii în fața instanței de judecată. 

Persoana vătămată este subiectul pasiv special al acțiunii penale. Conform art.196, alin. (6) din Codul Penal, în cazul infracțiunii de „vătămare corporală din culpă”, „acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”. E posibil ca la asta să se fi referit judecătorul, atunci când a folosit exprimarea „persoane vătămate în raport de care nu s-a pus în mișcare acțiunea penală”. 

Imobilizați pe paturile de spital, intubați, luptându-se pentru viața lor, răniții din Colectiv n-or fi avut vreme să depună plângeri penale la parchet. Ȋnsă art.157 din Codul Penal prevede că „fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele” (alin.2), dar și că „în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă (...), acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu” (alin. 4).

Ȋn ceea ce privește disjungerea la care face referire judecătorul, art.46 din Codul de Procedură Penală prevede că ea este posibilă doar „cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni”. Nicidecum cu privire la unele dintre persoanele vătămate. 

Ȋn aprilie anul acesta, când a trimis dosarul în instanță, Parchetul General a dispus disjungerea cauzei privind pe suspectul Moise Marian (pirotehnistul care a aprins artificiile în Colectiv), Moise Adriana (soția acestuia, angajata a firmei de artificii) dar și, atenție!, cu privire la celelalte părți vătămate pentru care nu au fost finalizate cercetările. De ce nu fuseseră finalizate cercetările? „Din motive obiective cum ar fi, spre exemplu, cele legate de continuarea acordării asistenței medicale în regim spitalicesc în afara țării ori din cauze determinate de evoluția stării de sănătate a victimelor care a condus la neepuizarea investigațiilor medico-legale”, se recunoștea în rechizitoriu. De ce n-au mai avut procurorii un pic de răbdare, să aștepte finalizarea acestor cercetări, înainte de a trimite dosarul în instanță? Pentru că, este evident acum, puțin le-a păsat procurorilor de respectarea drepturilor victimelor.

Decizia Judecătoriei Sectorului 4 nu este definitivă, ea putând fi contestată la instanța superioară, în termen de 3 zile de la data comunicării ei celor în drept.

N.a. - Tribunalul București va decide la 14 octombrie dacă va merge mai departe și dosarul în care este inculpat fostul primar, Popescu Cristian Piedone. Ȋn acest dosar, din cele peste 50 de cereri scrise depuse de răniții din Colectiv pentru a se constitui părți civile, DNA a selectat și păstrat doar 27. Aici, nu e completă nici măcar lista cu moștenitorii/succesorii celor decedați. Ȋn schimb, Primăria Sectorului 4 figurează în fruntea celor păgubiți, solicitând 100 de milioane de euro, „prejudiciu de imagine”.