Mihai Betelie, general manager al Agenției de proprietate industrială ROMPATENT DESIGN și absolvent al Facultății de Drept din București, a realizat, pentru Monitorul Justiției, o analiză privind mărcile înregistrate la nivel european cu numele Părintelui Arsenie Boca. „Mărcile europene frauduloase „Boca Părintele” și „Arsenie” pot fi anulate doar de Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg”, explică Mihai Betelie, adăugând că „până la anularea acestor mărci, Mănăstirea Prislop și Episcopia Ortodoxă Română a Devei și Hunedoarei pot folosi denumirea „Părintele Arsenie Boca”, ce nu face obiectul unui drept de proprietate exclusivă”.

În introducerea analizei sale juridice, Mihai Betelie face un rezumat al pașilor care au dus la rezervarea pe lângă Oficiul U.E. pentru Proprietate Intelectuală a unor mărci înregistrate pentru părți din numele Părintelui Arsenie Boca.

„Acum câteva zile a apărut din nou în presă știrea că Tribunalul București a respins în fond acțiunea în anularea mărcii „ARSENIE BOCA” și că Biserica Ortodoxă n-ar mai putea comercializa produse cu mențiunea „Arsenie Boca”.

Știrile privind soluția instanțelor de judecată m-au făcut să documentez cazul și situația se prezintă astfel:

-La 06.12.2016 un cetățean maghiar pe nume Sandor Andor a reușit să obțină înregistrarea mărcii Uniunii Europene „Arsenie” pentru clasele NIȘĂ 3, 5, 14, 29 și 30;

-La 15.03.2018 același titular a obținut înregistrarea mărcii Uniunii  Europene „Pâinea noastră cea de toate zilele Pr. Arsenie Boca” pentru clasele NIȘĂ 30 și 35;

-La 21.08.2016 titularul Diana Talpoș, cetățean român, obține înregistrarea mărcii Uniunii Europene „Boca Părintele”, având protecție pentru materiale educative, obiecte de artă, colectarea de fonduri de binefacere, servicii de strângere de fonduri în scopuri politice.

După obținerea frauduloasă a drepturilor de proprietate asupra mărcilor, prin inducerea în eroare a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), cei doi titulari au început o serie de acțiuni de valorificare a presupuselor lor drepturi exclusive, prin interzicerea comercializării oricăror obiecte având chipul părintelui Arsenie Boca”.

Mihai Beletie demonstrează că aceste demersuri sunt neîntemeiate, din cauză că cei doi titulari de mărci înregistrate nu au rezervat întreaga denumire „Părintele Arsenie Boca”, ci doar părți ale acesteia, pentru a evita o posibilă respingere a cererii de marcă din partea Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). Potrivit juristului, Mănăstirea Prislop și Episcopia Ortodoxă Română a Devei și Hunedoarei ar putea folosi în continuare denumirea (completă - n.r.) „Părintele Arsenie Boca”, care nu face (deocamdată! - n.r.) obiectul unui drept de proprietate exclusivă.

„Acțiunile celor doi demonstrează că au avut o înțelegere anterioară pentru înregistrarea mărcilor, întrucât unul a înregistrat marca „Arsenie”, iar celălalt, marca „Boca Părintele”. Cei doi erau conștienți că dacă ar fi încercat înregistrarea mărcii „Arsenie Boca”, denumire cu înaltă valoare simbolistică și religioasă, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) le-ar fi respins cererile de marcă.

Solicitând EUIPO separat înregistrarea a câte unui cuvânt al numelui „Arsenie Boca”, cei doi titulari au reușit să inducă în eroare Oficiul European, care nu a fost în măsură să facă o cercetare documentară și le-a acordat protecția mărcilor. Cererile „Boca Părintele” și „Arsenie” fiind depuse separat, EUIPO nu a putut face o asociere a celor 2 denumiri și să constate incidența motivelor absolute de refuz la înregistrare.

Episcopia  Ortodoxă Română a Devei și Hunedoarei și Mănăstirea Prislop au încercat să protejeze simbolul național „Arsenie Boca” și au cerut Tribunalului București anularea mărcilor celor doi titulari (dosar nr. 19485/3/2018), acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată la 11.07.2019. (...) În mod greșit anularea a fost cerută instanței Tribunalului București. Tribunalul București este competent să se pronunțe asupra anulării unei mărci naționale și nu a unei mărci europene. (...)

Cei doi titulari de mărci europene depuse cu rea-credință, în scop speculativ, au demonstrat că nu au respect față de simbolul național și religios „Părintele Arsenie Boca”, însă arăt public că acțiunile lor nu au nicio consistentă juridică.

Niciunul dintre ei nu deține marca „Părintele Arsenie Boca”, ci doar „Boca Părintele” și „Arsenie”.

Până la anularea acestor mărci, lucru despre voi explica în continuare cum trebuie făcut, Mănăstirea Prislop și Episcopia Ortodoxă Română a Devei și Hunedoarei pot folosi denumirea „Părintele Arsenie Boca”, care nu face obiectul unui drept de proprietate exclusivă”, subliniază managerul Agenției de proprietate industrială ROMPATENT DESIGN.

Acesta explică pașii de urmat de către instituțiile bisericești care doresc să conteste mărcile înregistrate cu numele Părintelui Arsenie Boca, dar care în mod greșit s-au adresat Tribunalului București în locul Tribunalului Uniunii Europene, singurul competent să se pronunțe asupra anulării unei mărci europene.

„Mănăstirea Prislop și Episcopia Ortodoxă Română a Devei și Hunedoarei, precum și orice persoană interesată, pot cere anulare celor trei mărci europene doar Tribunalului Uniunii Europene cu sediul la Luxemburg, după parcurgerea unei proceduri prealabile în față Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietatea Intelectuală (EUIPO).

Este în vigoare Regulamentul nr. 1001/2017 privind marca Uniunii Europene, care detaliază procedura de anulare a unei mărci.

Art. 58 și 59 din Regulament prevăd cauzele de decădere și nulitate care trebuiesc solicitate și invocate în față Oficiului, procedura de decădere și declarare a nulitățîi fiind reglementată de art. 63 din Regulament.

Decizia EUIPO față de cererea de decădere sau declarare a nulitățîi poate fi contestată tot în față EUIPO, la Camera de Recurs.

Decizia acestei Camere de Recurs, la rândul ei poate fi atacată într-un termen de două luni la Tribunalul Uniunii Europene, soluția acestei instanțe putând fi cenzurată printr-o hotărâre definitivă de Curtea de Justiție a Unuiunii Europene.

Nu am niciun dubiu  că mărcile la care m-am referit au fost înregistrate cu rea-credință, având o înaltă valoare simbolistică și religioasă, și că ele vor fi anulate dacă se respectă procedura prevăzută de Regulamentul mărcii europene”, a explicat Mihai Beletie într-o analiză pentru Monitorul Justiției.

Argumentația integrală poate fi citită pe site-ul acestei publicații.