17 Noiembrie 2015. Raluca Prună, „noua propunere pentru postul de ministru al Justiției din guvernul Cioloș”, e audiată, timp de peste o oră, în comisiile reunite de specialitate al Parlamentului. Prilej pentru ca deputatul Remus Cernea să încerce să-i afle opinia despre recunoașterea cuplurilor de același sex.

Ȋntrebare Remus Cernea: Vă felicit pentru prezentare și CV. În iulie CEDO a decis că pentru cuplurile de același sex statele sunt obligate să acorde o formă de recunoaștere. Fie parteneriat civil, fie căsătorie. La o întâlnire din Româna, vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că la nivelul CE opinia generală se susține să se acorde această recunoaștere. România e printre ultimele țări care nu are o legislație în acest sens, care ar veni în ajutorul cetățenilor români și expaților. Dvs., în calitate de ministru, dacă s-ar cere un punct de vedere, care va fi opinia dvs?

ImunoMedica

Raluca Prună răspunde: „Știu, există o dezbatere care transcende granițele țării, e o dezbatere europeană, nu în toate țările europene se recunosc parteneriatele civile între persoane de același sex. Știu că sub președinția luxemburgheză a UE se fac dezbateri, urmează să se ia o decizie de principiu în Consiliul UE. Nu mă pot pronunța eu într-o materie atât de puțin consensuală în România. Cred că trebuie să avem o dezbatere amplă. Orice fel de propunere trebuie să țină seama că trebuie să modificăm prevederi legale. În România cred că trebuie să aibă loc o dezbatere amplă și trebuie să țină seama de prevederi legislative în vigoare. În SUA o decizie a venit abia în iunie 2015, decizia Curții Supreme americane. Dacă într-o societate care dezbate aceste lucruri, dacă unei asemenea societății îi trebuie atât de mult timp, societății românești îi trebuie cel puțin la fel de mult timp să dezbată. România nu cred că are interesul să se singularizeze în UE.”

După opt luni de la declarația făcută în fața comisiilor parlamentare, Raluca Prună a decis că e momentul să se pronunțe și asupra recunoașterii cuplurilor gay, chiar dacă în România materia e la fel „de puțin consensuală” (cf. DEX, care se face cu asentimentul tuturor părților). Și, de la „cred că trebuie să avem o dezbatere amplă” și „societății românești îi trebuie timp”, Prună a sărit direct la „trebuie să avem această discuție” și „aceste persoane au nevoie de o protecție. De o protecție de la lege.”

27 iulie 2016. La un talk-show de tip „în dialog cu cetățenii”, organizat de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, ministrului Justiției i se cere din nou un punct de vedere asupra recunoașterii cuplurilor gay,

Ȋntrebarea cetățeanului Ovidiu Voicu: Recent, Curtea Constituțională a avizat începerea procesului parlamentar pentru revizuirea Constituției, ca urmare a inițiativei cetățenești a Coaliției pentru Familie. Foarte probabil, Parlamentul va solicita opinia Guvernului, în particular a Ministerului Justiției. Care este poziția dvs. cu privire la acest subiect, veți susține amendamentul propus sau nu?

Raluca Prună: Ministerul Justiției va analiza propunerea și va transmite în mod formal opinia care va fi avută în vedere de Guvern, atunci când Guvernul își va fundamenta punctul de vedere, cu ocazia dezbaterilor în Parlament.

Pe de altă parte, eu, ca ministru, am discutat despre acest lucru cu ocazia audierilor, și am spus atunci că, în opinia mea, România nu trebuie să se individualizeze, să se singularizeze pe scena europeană în această materie. Și aș aminti faptul că există numeroase state în care s-au recunoscut, de exemplu, parteneriatul civil și între persoane de sexe diferite, ceea ce nu este cazul încă în legislația română, dar și pentru persoanele de același sex.

Poziția mea este aceea pe care am exprimat-o și în cursul audierii mele, înainte să îmi preiau mandatul, că este un subiect de societate care este sensibil, dar este un subiect de societate pe care nu trebuie să îl ocolim. Trebuie să ținem seama că există cetățeni români care trăiesc în cupluri heterosexuale fără a fi căsătoriți sau în cupluri de persoane de același sex fără a fi căsătoriți și că aceste persoane au nevoie de o protecție. De o protecție de la lege. Nu vreau aici să invoc experiența altor state membre, pentru că, așa după cum probabil știți, modul în care este definită căsătoria ține de o competență națională a fiecarui stat membru. Și fapt este ca legislația noastră civilă definește căsătoria ca uniunea formală dintre un bărbat și o femeie.

Ceea ce urmărește inițiativa aceasta a Coaliției pentru Familie este să facem un pas în plus și să definim și familia. Ori eu cred că aici - asta este o opinie personală și este o opinie care ține, repet, și de o agendă europeană, și de ceea ce au făcut alte state membre - cred că aici noi trebuie să ținem seama că avem numeroase situații care implică cetățeni români și că, în fond, legea nu face altceva decât să pună într-o normă ceva ce este răspândit la scara societății. Și cred, ca susținător al drepturilor egale ale tuturor, că, repet, trebuie să avem această discuție și să facem în așa fel încât să nu punem în afara protecției date de lege cuplurile care aleg să trăiască altfel decât cele, să zicem așa, majoritare.”

Ȋnregistrarea video cu răspunsul doamnei Prună, de la min. 37:05:


Când a fost doamna ministru sinceră? Ȋnainte de numirea sa, când spunea că trebuie să avem o dezbatere amplă, sau acum, cu patru luni înainte de finalizarea mandatului, când zice că trebuie „să nu punem în afara protecției date de lege cuplurile care aleg să trăiască altfel”?

Cel mai probabil, doamna ministru a fost foarte sinceră atunci când a mărturisit că opinia sa „ține și de o agendă europeană, și de ceea ce au făcut alte state membre”.

Iar acest moment de sinceritate se coroborează cu cel de la minutul 28:44 din același talk-show, în care ministrul de Justiție al României mărturisește, extrem de franc: „Eu lucrez într-o funcție publică europeană”. Nu spune „am lucrat”, nici „voi lucra”, ci „lucrez”. Acum, în prezent, când domnia sa ocupă funcția de ministru al Justiției și, cel puțin în teorie, lucrează în Guvernul României. 

Raluca Prună e angajată a Comisiei Europeane, consilier coordonator în Direcția Generală Piața internă, antreprenoriat, industrie si IMM-uri (DG GROW). La numirea sa în cabinetul Cioloș, ea și-a luat concediu fără plată de la Bruxelles. „Și ar fi trebuit să ies la pensie la 64 de ani și 3 luni”, spune ea. „Faptul că mi-am întrerupt acolo cariera și am venit să lucrez în România, să zicem pentru un an, cât este cel mai probabil durata mandatului meu, face ca la momentul reîntoarcerii mele, reintegrării mele în sistemul funcției publice europene, să adauge acest an la perioada cu care eu trebuie să contribui. Deci, în loc să ies la 64 de ani și 3 luni la pensie, voi ieși cel mai probabil la 65 de ani și 3 luni la pensie”, calculează doamna Prună. Ministrul de Justiție al României cu „o opinie personală care ține și de o agendă europeană”.