ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică, vineri, 2 februarie, un proiect pentru modificarea Legii cetățeniei române, transmite Raluca Oanță pentru Rostonline. Proiectul de lege vizează modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și modificarea și completarea altor acte normative, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Justiției.

Vedeți Apelul Părintelui Justin împotriva actelor electronice - 14 Ianuarie 2009. 15 ani de la o profeție mai ușor de înțeles azi. Părintele Justin Pârvu: Deodată venim și ne punem întrebarea: ăsta e cu cip, ăsta e fără cip? VIDEO

Ca element de noutate, proiectul prevede că dovada cetățeniei române se va face și cu cardul de cetățenie română. Totodată, la depunerea cererii privind acordarea cetățeniei române vor fi prelevate date date biometrice de la solicitant.

Ce prevede proiectul de lege:

13.După articolul 131 se introduce un nou articol, art. 132, cu următorul cuprins:

„Art. 132

(1) La depunerea cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului.

(2)  Datele biometrice prelevate în condițiile alin. (1) sunt:

a) imaginea facială;

b) impresiunea digitală a două degete.

(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și:

a) copilului care a împlinit vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, pentru care părinții ori, după caz, părintele solicită acordarea sau redobândirea cetățeniei române;

b) celor care au formulat cereri de acordare a cetățeniei întemeiate pe dispozițiile art. 82.

(4) Datele biometrice prevăzute la alin. (1) se prelevează după cum urmează:

a) la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, al birourilor teritoriale ale acesteia, în cazul cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 8, art. 82 și art. 13 alin. (4), precum și în toate situațiile în care, prin cererea formulată, petentul solicită stabilirea domiciliului în România;

b) la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României, în cazul cererilor formulate potrivit art. 13 alin. (3).

(5) Datele biometrice colectate în condițiile prevăzute de prezenta lege sunt folosite numai pentru a verifica:

a) identitatea solicitantului, cu ocazia depunerii jurământului de credință;

b) identitatea copilului care împlinise vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, cu ocazia depunerii jurământului de credință de către părinți ori de către părintele solicitant;

c) identitatea titularului cardului de cetățenie română pe baza elementelor comparabile direct disponibile atunci când cardul trebuie, potrivit legii, prezentat.

Vedeți și DAVOS 2024 - Soția regelui Olandei, membru de vază al Grupului Bilderberg: Cărțile de Identitate BIOMETRICE sunt folositoare pentru urmărirea NEVACCINAȚILOR. Bourla de la Pfizer: Inteligența Artificială va dezvolta noi VACCINURI - VIDEO

De asemenea, persoana care dorește să obțină cetățenie română trebuie să dovedească atașamentul față de valorile supreme ale statului român, mai transmite sursa citată.

6.Articolul 81 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 81

(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care, prin activități desfășurate în mod regulat pe o perioadă de cel puțin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, dacă îndeplinește în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) – g).

(2) Contribuția la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești se dovedește de către solicitant prin:

a) activități prin care se asigură promovarea imaginii României în străinătate sau a drepturilor românilor din străinătate ori care au drept scop susținerea mediului asociativ românesc din străinătate;

b) activitatea didactică și științifică de promovare a limbii și culturii române sau activitatea publicistică în limba română;

c) activități prin care se asigură menținerea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din străinătate.”

Proiectul de lege este disponibil aici.

Propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor, nr.17, sector 5, București, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro.

Nici câinii nu scapă! - Tehnologia de recunoaștere facială biometrică, studiată ca o modalitate de identificare a câinilor vaccinați