În ianuarie 2016, Tiberiu Nițu ocupa funcția de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Locuia în Ploiești, așa că făcea naveta la serviciu. Zilnic, cu antemergător de la poliția rutieră, au acuzat procurorii DNA. Fapta lui Nițu a fost pusă în contextul accidentului de circulație în care a decedat Bogdan Gigină. 

La scurt timp, Nițu și-a dat demisia din funcția de procuror general. „Ca un gest de responsabilitate și onoare, în condițiile în care numele meu și funcția pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situație de natură să aibă consecințe asupra imaginii instituției pe care o conduc”, preciza el.

Astăzi, la mai bine de doi ani de atunci, DNA ne anunță că, în ceea ce-l privește, procurorii au dispus clasarea.

Povestea lui Tiberiu Nițu e o lecție. Dacă nu de drept penal, măcar una de viață. Iată cronologia evenimentelor ce compun această poveste.

25 ianuarie 2016. Numele lui Tiberiu Nițu, procuror general al României, apare în dosarul în care Gabriel Oprea era cercetat de DNA pentru folosirea abuzivă a echipajelor poliției rutiere, în deplasările sale.  

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere”, se preciza într-un comunicat al DNA.

Procurorii susțineau, mai exact, că „la data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr.12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.

Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.

Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.”

2 februarie 2016. Tiberiu Nițu și-a depus demisia din funcția de procuror general al României, argumentând că este un gest de reponsabilitate și onoare în condițiile în care numele său „este asociat în mod artificial cu o situație de natură să aibă consecințe asupra imaginii instituției". 

„Nu am solicitat și nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noțiune este definită prin lege. 

Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoțire și protecție.

Stabilirea unui anumit nivel de protecție pentru diverse categorii de demnitari și punerea în practică a măsurilor de protecție sunt atributul instituțiilor specializate ale statului și nu al beneficiarului protecției.

Măsurile de protecție asigurate procurorului general al României de către instituțiile specializate ale statului sunt proporționale cu riscurile potențiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuții de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislația în vigoare”, preciza Tiberiu Nițu, într-o declarație de presă.

Președintele Klaus Iohannis i-a acceptat demisia.

9 februarie 2016. DNA anunță, printr-un comunicat de presă, că a fost începută urmărirea penală  față de suspectul Nițu Tiberiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine. 

„Protocolul semnat de procurorul general Nițu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului București.

Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție rămânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București.

În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arată în ordonanța procurorilor DNA.

Nițu era cercetat în același dosar cu Gabriel Oprea, dosar ce a fost conexat la cauza nr. 905/P/2015, în care DNA cerceta împrejurările care au contribuit la producerea accidentului rutier ce a determinat decesul polițistului Bogdan  Gigină.

În procesul de la ÎCCJ în care părinții lui Bogdan Gigină au contestat durata urmării penale „intimatul suspect Nițu Tiberiu-Mihail” a avut apărător desemnat din oficiu.

8 iulie 2016. În Monitorul Oficial este publicată Decizia CCR 405/2016, care precizează că „neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale guvernului” .

2 mai 2018. În rechizitoriul prin care a fost soluționat dosarul 905/P/2015, procurorii DNA au dispus clasarea față de Oprea Gabriel (cercetat pentru două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul) și față de Tiberiu Nițu (cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul).  

Cu privire la faptele de abuz în serviciu (sub forma autoratului, respectiv a complicității) reținute în sarcina celor doi, „pe parcursul urmăririi penale a apărut Decizia nr. 406/2017 (n.r. - e vorba, de fapt, de Decizia CCR 405/2016) a Curții Constituționale care a dus la abrogarea parțială a infracțiunii de abuz în serviciu, în sensul că doar încălcarea acelor atribuții de serviciu prevăzute de legislația primară (lege ori ordonanță a guvernului) poate constitui element material al infracțiunii de abuz în serviciu, nu și încălcarea unor alte acte normative, cum sunt hotărârile Guvernului.

Având în vedere că, în situația de față, dispozițiile legale încălcate au fost cele prevăzute de art. 223 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația de drumurile publice, Regulament care a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006, așadar sunt din legislația secundară (hotărâre a Guvernului), în cauză nu mai sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, motiv pentru care cu privire la aceste infracțiuni urmează a se dispune clasarea față de Oprea Gabriel și Nițu Tiberiu-Mihail”, se arată în comunicatul DNA.

Tiberiu Nițu ocupă astăzi funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.