„Clienta mea n-are nicio legătură cu cauza Colectiv, onorată instanță.” E un refren pe care-l auzi adesea în sălile de judecată: clientul meu n-are legătură, e nevinovat, e o victimă politică sau apolitică, e un înger clientul meu... Niciun avocat n-o să spună „onorată instanță, ăsta pe care-l apăr e un nenorocit și a făcut mai mult decât ce scrie în rechizitoriu”! 

Clienta despre care se face vorbire acum e una din cele trei funcționare ale primăriei Sectorului 4, trimise în judecată alături de Piedone. Sunt acuzate de complicitate la abuz în serviciu, pentru că au emis acordul și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv SRL doar în baza unei hotărâri a Consiliului Local și fără să țină seama de legislația în vigoare la nivel național.

„Dar clienta mea nu a emis autorizație de funcționare pentru SC Colectiv SRL. Așa cum e menționat și în rechizitoriu, la filele 7 și 8, clienta mea a eliberat autorizația pentru o altă societate, Noran Prompt Serv SRL.” Noran, cum? Sunt mai multe societăți care au legătură cu cauza Colectiv: firma de artificii, firma care a organizat spectacolul, firma trupei care a concertat, dar niciuna nu e „Noran”. Noran Prompt Serv SRL nu e din filmul ăsta. „E un restaurant care n-are legătură cu Colectiv, domnule judecător”, explică avocatul unor părți civile, care susține admiterea cererii de disjungere.

Avocata funcționarei vrea ca aceasta să fie judecată separat, nu la grămadă, într-un dosar de care au fost lipite și alte cauze, și unde sunt acuzații de omor deosebit de grav și 64 de victime decedate. Dacă va rămâne inculpată aici, „i se încalcă dreptul la un proces echitabil”, susține avocata. Separată de povestea asta, atât de dureroasă și de complicată, cauza ei ar fi una extrem de simplă: a emis, spun procurorii DNA, o autorizație cu nerespectarea HG 1739/06.12.2006 care prevede că, pentru spații cu suprafața de peste 200 mp ce au destinație de alimentație publică, este obligatorie autorizația privind securitatea la incendiu. 

Dar și dacă procurorii DNA ar avea dreptate, și eliberarea autorizației s-ar fi făcut cu încălcarea legii, în acel restaurant n-a fost niciun incendiu și nicio victimă. Cu toate acestea însă, în spațiul public și-n dosarul aflat pe rolul Tribunalului București, Moțoc Ramona e pe lista celor acuzați de producerea tragediei din Colectiv. 

„Chiar n-o avea nicio legătură?”, mă întreabă, sincer mirată, femeia lângă care stau în sala de judecată. Băiatul ei a fost în Colectiv și a murit după incendiu. Mama îndoliată privește lung spre funcționara ce stă acum în fața instanței, cu capul plecat. Are ea vreo legătură cu moartea fiului ei?

Eliberat la 14 ianuarie 2015, acordul de funcționare a SC Colectiv SRL a fost întocmit de Ganea Luminița, funcționară la Serviciul Autorizări Comerciale, de Iofciu Aurelia, șef Serviciu și de Popescu Cristian Victor Piedone, primar al Sectorului 4.

 

La fel și autorizația de funcționare.

Procurorii DNA, care susțin că documentele de mai sus ar fi fost eliberate cu încălcarea  legislației în vigoare, au dispus, la 6 noiembrie 2015, punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei trei pentru abuz în serviciu (Piedone) și, respectiv, pentru complicitate la abuz în serviciu (cele două funcționare).

Dar #corupțiaucide nu pentru că hotărârile unei administrații locale nu țin seama de  legislația națonală, iar cei din prefecturi, care ar trebui să verifice asta, nu-și fac treaba.  Sau pentru că hotărârile de guvern sunt neclare. Au prevederi ambigue. Sau nu au norme de aplicare. Deși da, lucrurile astea chiar pot ucide, tabloul n-ar mai fi la fel de spectaculos. Ar fi un soi de natură moartă, în vreme ce acuzarea expune numai portrete... 

În Primăria Sectorului 4, eliberarea acordului și a autorizației de funcționare pentru un agent economic se făcea în conformitate cu hotărârile Consiliului Local - HCL nr.20 și 22/2012. 

Din 2012 și până în seara tragediei din Colectiv au fost autorizate astfel câteva zeci de baruri și de restaurante ce aveau suprafața mai mare de 200 mp. 

La 6 noiembrie 2015, DNA a solicitat Primăriei sectorului 4 să-i transmită toate acordurile și autorizațiile de funcționare emise, în perioada 1 ianuarie 2014 - 30 iunie 2015, pentru societățile comerciale ce au ca obiect de activitate „cluburi/baruri”.  „În perioada 1 noiembrie 2014 - 31 ianuarie 2015 au fost emise 7 autorizații”, a răspuns Primaria în aceeași zi, furnizând organelor de anchetă actele solicitate, dar și promisiunea că va reveni cu restul datelor.

Iar la 2 decembrie, DNA a primit dosarele a 24 de unități de alimentație publică pentru care Primăria sectorului 4 a eliberat acorduri și autorizații de funcționare în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 septembrie 2015. Colectiv e pe poziția 12 din listă. 

Dar procurorii DNA au restrâns aria de interes. În rechizitoriu se precizează că „organele judiciare au dispus verificări asupra modului de îndeplinire a atribuților de autorizare a societăților comerciale la nivelul Sectorului 4 al municipiului București, în intervalul de timp în care s-au emis avizele pentru agentul economic în care s-a produs tragedia, pentru a stabili dacă această activitate a fost izolată sau era un mod curent de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu prin omisiune a celor din administrația publică”.

Trei dintre societățile comercile au corespuns criteriilor. Însă doar una dintre ele avea cu adevărat o suprafață de peste 200 mp:  Noran Prompt Serv SRL. Acordul și autorizația de funcționare, eliberate la 30 ianuarie 2015 - la două săptămâni după ce Club Colectiv fusese autorizat - erau întocmite de Moțoc Ramona. 

La 15 decembrie 2015, a fost extinsă urmărirea penală față de Piedone pentru o nouă faptă de abuz în serviciu, iar Moțoc a fost pusă sub acuzare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu. 

Noran Prompt Serv SRL nu are, e adevărat, nicio legătură cu Colectiv; punctul de lucru e un restaurant deschis în cealaltă margine a sectorului 4. Nu contează, „faptele de abuz ce formează obiectul prezentului rechizitoriu vin în contextul în care, în urma unei tragedii naționale dintr-un club” (sic!), susțin procurorii DNA.

La 5 mai 2016, Moțoc a fost trimisă în judecată alături de Piedone și celelalte două funcționare în dosarul cunoscut generic sub numele de „Colectiv”.

„Clienta mea n-are nicio legătură cu cauza Colectiv, onorată instanță”, spune avocata ei la ultimul termen al procesului, din 15 ianuarie a.c.. Procurorul de ședință al DNA solicită judecătorului să respingă cererea de disjungere a cauzei și conchide, teatral: „N-avem nevoie de spargeri, n-avem nevoie de fracturări!” Sala aplaudă. Puțini sunt cei care au citit rechizitoriul DNA. Oamenii merg pe încredere. Cum să n-ai încredere în DNA?

E un dosar în care părți civile sunt rudele a 64 de victime decedate, dar și peste o sută de răniți în urma incendiului. Avocații cer și ei respingerea cererii de disjungere. Cum să n-ai încredere în DNA?

Doar unul din apărători, mai milos și mai pregătit, își argumentează refuzul spunând, printre altele, că inculpata ar putea cere, după finalizarea procesului, „reponsabilizarea procurorului”.

„N-avem nevoie de spargeri, n-avem nevoie de fracturări”, a declarat procurorul de ședință. Dar în octombrie 2016, DNA a dispus disjungerea din „dosarul Pompierilor”  a cauzei în care se cercetează săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către ofițeri din cadrul ISUBIF care, în perioada 2014 – 2015, nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu cu ocazia controalelor efectuate la persoane juridice din București și Ilfov. Ulterior controalelor, aceste societăți au efectuat sponsorizări către ISUBIF și asociațiile profesionale care funcționează pe lângă acesta. Dosarul nu a fost soluționat nici până acum de DNA.

„N-avem nevoie de spargeri, n-avem nevoie de fracturări”... În aprilie 2016, cercetările în cazul pirotehnistului care a aprins artificiile ce au declanșat incendiul din Colectiv au fost disjunse de Parchetul General din dosarul mare. La fel s-a procedat și în cazul soției pirotehnistului, angajată a firmei de artificii, care fusese cercetată de procurori pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri. Nici acest dosar nu a fost soluționat de către Parchetul General. 

Moțoc însă, uite, stă în fața instanței. Sub ochii părinților celor morți în incendiu. E o funcționară oarecare, cu doi copii de crescut și cu bunurile sub sechestru. Ce valoare ar mai avea dosarul ei, disjuns? Prin emiterea autorizației pentru acel SRL, a pus „permanent în pericol viața, sănătatea, integritatea corporală a persoanelor, angajaților care s-au aflat în incinta (.....) SRL în perioada 30 ianuarie - 30 octombrie 2015. Inculpata nu a apărat legalitatea în procedura de avizare a activității de alimentație publică pentru (.....) SRL și acceptând întocmirea acordului și autorizației funcționării acestui restaurant în condițiile lipsei măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu a acceptat ca permanent în acel restaurant să existe o potențială stare de primejdie ori amenințare pentru clienți și angajați”, se spune în rechizitoriul DNA.

„Clienta mea n-are nicio legătură cu cauza Colectiv, onorată instanță”, spune avocata. Dar Tribunalul Municipiului București „respinge cererea de disjungere, pentru buna înfăptuire a justiției”.

   

P.S. La 11 noiembrie 2015, judecătorul de drepturi și libertăți al Curții de Apel București a considerat că HCL 22/2012 reprezintă „esența acestei cauze”, concluzionând că primarul și funcționarii nu aveau obligația să verifice existența unei autorizații PSI, prealabil autorizării funcționării agentului economic. Curtea de Apel București a reținut că, din punct de vedere al măsurii de respectare a securității la incendiu, potrivit Legii nr. 307/2006 agentul economic este obligat să solicite și să obțină autorizațiile de securitate la incendiu prevăzute în H.G. nr. 1736/2006, dar și că, potrivit Ordinului nr. 3/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este instituția care are obligația de a lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor actului.