Luni, 7 mai. Tribunalul București. Procuroarea DNA își susține cererea de introducere în cauză a statului român, „ca garant pentru rezolvarea laturii civile” a cauzei Colectiv. 

Sunt sute de părți civile în proces, care solicită acordarea de daune materiale și morale în valoare totală de zeci de milioane de euro.

Pentru procuroarea de ședință a DNA, acesta este primul termen din proces la care participă. Deși a trecut un an de când dosarul patronilor din Colectiv a ajuns la TMB, pentru a fi conexat cu cel în care e judecat Piedone.

Procuroarea are unghiile vopsite în roșu-portocaliu. „Măsurile asiguratorii dispuse în prezenta cauză nu garantează obținerea despăgubirilor”, își motivează ea cererea în fața instanței. Invocă, drept argument juridic, art.124, alin (1) din Constituția României.

ARTICOLUL 124 -  Înfăptuirea justiției  
(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.

Apoi face trimitere la jurisprudența CEDO, la Hotărârea Moldovan contra României, în care, după ce „instanțele naționale au refuzat, timp de mai mulți ani, să acorde despăgubiri materiale corespunzătoare”, statul român, prin Guvern, s-a oferit „să plătească ex gratia suma totală de 262.000 euro (două sute șaizeci și două de mii de euro) în vederea soluționării amiabile a cererilor reclamanților”. 

Procuroarea DNA zăbovește pe urmă asupra textului din Raportul Corpului de Control al Guvernului privind intervenția de urgență la incendiul din clubul Colectiv, „depus la dosarul cauzei”. 

„Din Raportul Corpului de Control rezultă vinovăția statului care nu a acționat...”, „acest raport a stabilit o legătură de cauzalitate între modul în care statul a acționat și prejudiciul provocat părților din prezenta cauză...”, „statul este în mod direct vinovat de modalitatea în care și-a verificat proprii angajați”, spune procuroarea DNA. 

Pentru o emisiune TV, discursul ar fi unul bun. Dar suntem într-o sală de judecată, în care procuroarea reprezintă o instituție ce a lăsat în nelucrare un dosar disjuns, cel în care angajați ai ISU sunt cercetați penal, unii pentru că în septembrie 2015 au luat la cunoștință de funcționarea Clubului Colectiv și nu au dispus nici o măsură legală, alții pentru că nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu cu ocazia controalelor efectuate la societăți comerciale, care au efectuat apoi sponsorizări către ISU și asociațiile satelit.

Mai mult, când procuroarea DNA vorbea despre vinovăția statului fără ca aceasta să fi fost probată până la capăt de organele de cercetare penală, alături de ea se afla procurorul ce reprezintă Ministerul Public, adică instituția unde zace în nelucrare dosarul privind intervenția autorităților după producerea tragediei din Colectiv.  

„Statul e vinovat.” Cine e statul? În sala de judecată nu era niciun Louis al XIV-lea, care să exclame „L'État, c'est moi!”. Deci, cine e statul? În opinia DNA, statul e un vinovat Colectiv, care n-ar putea fi tras la răspundere penală, dar care poate fi pus să plătească, drept compensație.  

„În România nu există practică judiciară cu privire la introducerea statului ca garant la plata despăgubirilor”, continuă procuroarea DNA. „Dar, prin introducerea lui în prezenta cauză, se va trage un semnal de alarmă statului, ca el să știe cum să acționeze când vor mai fi astfel de evenimente.” Declarația ei provoacă rumoare în sala de judecată. Procuroarea încearcă să se explice. „Noi apreciem că nu mai este necesar un astfel de eveniment”, adaugă ea, iar rumoarea crește.

Statul, menționat în citativ „prin Ministerul Finanțelor Publice”, nu e prezent în sală, să-și susțină punctul de vedere. Depun concluzii avocații. Majoritatea, și cei ai inculpaților, și cei ai părților civile, solicită admiterea cererii DNA.

Doar câțiva sunt de părere că cererea este inadmisibilă și aduc argumente. „Nu există niciun temei legal de introducere în cauză a statului, ca garant. S-ar crea un precent, iar orice persoană vătămată ar putea cere ca statul să garanteze plata despăgubirilor, în orice altă cauză”, spune un avocat. „Răspunderea statului se întinde pentru faptele tuturor inculpaților?”, întreabă altul. „Statul poate fi garant pentru Primăria Sectorului 4 și ISU Dealul Spirii, care nu pot intra, achitând despăgubirile, în incapacitate de plată”, consideră el.  

Un avocat anunță că, dacă statul va fi introdus în cauză, sunt persoane care vor dori să se constituie părți civile și împotriva acestuia. 

Reprezentantul juridic al MApN, cei ai Primăriei Sectorului 4 și cel al ISU pun concluzii de admitere a cererii DNA. Cine e statul? 

Doar consiliera juridică a Ministerului Afacerilor Interne solicită respingerea cererii, pentru că „nu există niciun temei legal” și „pentru că trebuie avute în vedere temeiurile pentru care Judecătoria Sectorului 4 a respins introducerea în cauză a statului, ca parte responsabilă civilmente”. Asta s-a întâmplat în luna aprilie a anului trecut.

Un singur avocat face trimitere la Decizia ÎCCJ nr. 10/2011 privind recursul în interesul legii, în care se precizează că „cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de către instituțiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar (...) nu îndeplinește cerințele prevăzute de textul de lege.”

Dar și la Decizia nr.257/2017, prin care Curtea Constituțională a României a decis că „este necesar ca, prin normele procesual penale în materie, să se asigure dreptul părții responsabile civilmente de a formula cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în procedura camerei preliminare, tocmai în vederea realizării unui echilibru între drepturi fundamentale relative aflate în concurs, și anume, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare ale persoanei vătămate ce se constituie parte civilă, pe de o parte, și dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare ale părții responsabile civilmente, pe de altă parte. (...) Părții responsabile civilmente trebuie să i se ofere aceleași drepturi ca și inculpatului, din perspectiva faptului că aceasta împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, în același timp acestei părți nefiindu-i străin interesul pentru soluționarea laturii penale a procesului penal de care depinde și soluționarea laturii civile a acestuia.”

Cu alte cuvinte, CCR a decis deja că nu poți pune, într-un proces penal, pe nimeni pe lista celor buni de plată , dacă acestuia, fie el și statul român, nu i-au fost asigurate drepturile procesuale încă din timpul procedurii din camera preliminară. 

După ce a ascultat opiniile tuturor avocaților prezenți în sală, judecătorul Valeriu Terceanu a anunțat că respinge cererea înaintată de procuroarea DNA, „cu motivarea ce se va regăsi în încheierea de ședință”.  

Dragă cititorule,
dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm ceva.

De peste 5 ani, ActiveNews este vocea pe care sute de mii de români o primesc în fiecare zi, dar care în același timp fisurează stabilimentul politic și economic care dorește să supună și România.

ActiveNews este un site independent din punct de vedere editorial, ceea ce înseamnă că ne stabilim singuri prioritățile și strategia. Jurnalismul nostru este liber de influențe comerciale și nu este influențat de către moguli, milionari sau acționari.

Nimeni nu-l editează pe editorul nostru. Nimeni nu ne direcționează opiniile.

Aceste aspecte sunt de o importanță critică într-o țară în care mass-media corporatistă face legea. Într-o Românie în care interesele economice ale marilor jucători dictează reacția presei, și nu interesul pe termen lung al acestui popor.

ActiveNews este singurul loc din .ro unde ați putut citi despre fapte și oameni care altfel nu ar fi apărut niciodată pe piața media din România. Știi bine asta.

Am câștigat împreună multe bătălii, văzute și nevăzute, dar Țara are nevoie de mai mult decât simpla noastră supraviețuire. Țara Noastră are nevoie de jurnalism curat, scris cu gândul la valorile pe care le-am primit de la înaintașii noștri. Țara noastră are nevoie de curaj pentru a expune impostura și trădarea, iar pentru asta e nevoie de informație. Informație, nu diversiune sau divertisment.

Implică-te Susține ActiveNews