Ședința ar fi trebuit să înceapă la ora 11:00. E trecut de prânz, iar în sala prezidată de judecătorul Terceanu se vorbește despre „comemorări și sărbători de iarnă”. „Comemorare, mă refer la acțiuni de cumpărare de cadouri de Crăciun”, spune inculpata, în ultimul ei cuvânt. E final în procesul fostului secretar de stat Emilian Cutean. Se condensează tot dosarul, „subprogramul «15 ani de la Revoluția română»”, „9 miliarde de lei și-o fracțiune, prejudiciu”, „aveam domiciliu la sediul clubului, și ce dacă?”, „toți bani au fost justificați”, „mai mult de-atât” și „pe de altă parte”, „fapta nu există, onorată instanță”. Se judecă infracțiuni săvârșite în 2004. Una dintre ele s-a și prescris, pe drum. Imaginați-vă: ianuarie 2029. Ultimul termen din Colectiv. La rejudecare.  

Deocamdată, procesul nici n-a început pe fond. După ce dosarul lui Cutean rămâne în pronunțare, sala se umple, ca la un semn, de părțile și de avocații din cazul Colectiv. Dar nici acum nu-i încă momentul, mai sunt două dosare în care se dau amânări și alte două cauze cu ANAF, ce rămân în pronunțare. Oamenii devin nerăbdători. Hai azi, hai... Suntem ca la coada de la alimentara, pe vremuri; nu contează ce marfă se aduce, important e să ne vină rândul!

Vine și rândul, dar n-avem procuror DNA. El trebuie chemat, așa că ședința se suspendă pentru 35 de minute. Când sala se redeschide, grefierul permite publicului să ocupe și băncile din boxa arestaților. Dar publicul e superstițios, mai bine rămâne înghesuit și-n picioare. Iar boxa, în care stau alături de patru părinți îndoliați, e pe jumătate goală. 

La ora 14:14 începe apelul părților în dosarul 17008/3/2016, în care sunt judecați patronii și Piedone. Merge repede, se face doar prezența cabinetelor de avocatură ce au depus la dosar tabele centralizatoare cu părțile civile pe care le reprezintă. Dar la acest termen va mai fi un catalog de strigat, căci la 6 decembrie anul trecut Tribunalul Militar București a admis cererea DNA de conexare a dosarului pompierilor cu dosarul patronilor. Iar judecătorul Terceanu trebuie să analizeze și să decidă asupra reunirii cauzelor. 

În dosarul pompierilor lipsește reprezentantul IGSU București - Ilfov, parte responsabilă civilmente. Și nu e îndeplinită nici procedura de citare cu părțile civile: Reek Willem Roeland (Olanda), Agirrezabala Iradi Xabier și Etxarri Galartza (Spania), Rafaele Ciotola și Daniela Maringano (Italia), plus Băloiu Teodora. Se poate pune în discuție, în lipsa lor, conexarea dosarelor? „E nulitate relativă”, susține procurorul DNA și (aproape) toată sala achiesează la opinia lui. Va fi lait-motivul acestui termen din proces.

Judecătorul cere ca toate părțile să opineze asupra conexării celor două dosare. „Peste 98% din părți sunt în ambele”, declară el dinainte. Iar în legătură cu părțile absente, „Willem Roeland a zis să mergem în continuare cu procesul, să-l mai informăm pe mail”, spune Terceanu.   

O fi Willem de acord, dar cpt. Radu Antonina zice că ar dori un nou termen, ca să-și angajeze avocat. Sala se umple de proteste. „La fiecare termen face așa, domnule judecător. De 2 ani! La Tribunalul Militar numai așa a făcut!”, spune o avocată. Judecătorul îi cere buletinul Antoninei. Și lui Matei George. Căpitan. E tuns cu creastă și are pantaloni bleu-ciel. Care se asortează cu peticele din coate ale puloverului. Căpitanul are avocat ales. Antonina, și ea tot căpitan, are un avocat din oficiu. Unul care apără în acest proces și SC Colectiv SRL. Da’ nu se observă asta. 

„Discutăm doar reunirea dosarelor azi. Nu vreți să vă reprezinte avocatul din oficiu?”, întreabă judecătorul. „Bine, sunt de acord”, cade Antonina la pace. Dar nevoia ei de avocat va reveni în actualitate. 

„Reunirea e necesară pentru a NU pune victimele în imposibiltatea de a obține despăgubiri”

Cum Antonina și-a dat seama că e ok și cu avocat din oficiu, procurorul DNA se ridică de pe scaun, pentru a susține conexarea dosarelor. Sunt doi procurori la o măsuță îngustă, stau înghesuiți și cu coatele lipite, de parcă ar fi în Inter-Regio. Dar măsuța lor e pe un podium înalt și, când se ridică reprezentantul DNA în picioare, se face umbră peste boxa arestaților. Îl ascultăm cu gâturile alungite.

Da, este imperios necesară reunirea, în baza art.43, alin.(2), lit.c) din Codul de Procedură Penală, există legătură între infracțiuni, e o bază factuală comună, sunt probe comune, latură civilă, părți civile comune. În ceea ce privește buna înfăptuire a justiției, trebuie avute în considerare efectul de notorietate și necesitatea dezbaterii unitare a aceleiași chestiuni de drept.

Și da, spune procurorul DNA, infracțiunile descrise în cele trei rechizitorii se află într-o strânsă legătură, iar reunirea este necesară pentru a NU pune victimele în imposibiltatea de a obține despăgubiri. Victimele nu trebuie purtate pe drumuri. În plus, pentru corecta stabilire a gradului de vinovăție, este imperios necesar ca toate piesele, ca ansamblu, să se afle pe masa aceluiași judecător. Recunosc acest citat, a fost argumentul folosit și de procurorul care a cerut, la Judecătoria Sectorului 4, conexarea dosarului patronilor cu dosarul lui Piedone. Asta s-a întâmplat acum un an. Atunci, procuroarea pomenise și de dosarul pompierilor. I se îndeplinește acum. 

Reprezentantul DNA face trimitere la jurisprudența ÎCCJ și spune că în cazul lui Traian Berbeceanu s-a putut, au fost conexate dosarele. Celălalt procuror susține, la rându-i, că trebuie avute în vedere considerentele pentru care s-a impus reunirea dosarului Piedone cu cel al patronilor. „E o situație juridică identică. Această reunire este imperios necesară. Legătura dintre infracțiuni este indubitabilă, fiecare faptă reținută în sarcina inculpaților contribuind, într-o măsură mai mare sau mai mică, la producerea dezastrului din 30 octombrie 2015”.

Niciunul dintre procurori nu pomenește însă nimic de dosarul rămas în urmă, la Parchetul General. Despre pirotehnistul netrimis nici acum în judecată. Pentru că, știți, chiar dacă patronii n-au respectat legea, Piedone a semnat ca primarul, și pompierii au făcut ciubucuri în loc de controale, dacă pirotehnistul acela nu apăsa pe-un buton și nu aprindea artificiile, Colectiv n-ar fi luat foc. 

Mai mult, dacă pirotehnistul acela, netrimis în judecată, se asigura că are un extinctor bun lângă el și îl și folosea, Colectiv n-ar fi luat foc. Sau ar fi luat? Nu știu, procurorii care au deschis patru dosare și au disjuns apoi tot ce ar fi trebuit anchetat până la capăt (pirotehnist, sponsorizările IGSU), n-au răspuns la această întrebare. Și, atunci când afirmă că „piesele” trebuie „să fie pe masa aceluiași judecător”, procurorii uită că mai există și alte piese, de ei ținute prin sertare.

Un dosar cu 13 inculpați. „Sunt împrejurări, fapte și acte materiale diferite”           
   
Se gândesc avocații inculpaților la asta? Nu. Toți văd IGSU din dosarul pompierilor ca pe-o vacă grasă, numa’ bună de muls despăgubiri. Doar avocatul unei funcționare de la Primăria sectorului 4 spune că cererea de reunire ar trebui respinsă, pentru că asta ar duce „indubitabil, la întârzierea judecății”. 

Ar fi un dosar cu 13 inculpați. Care nu doar că NU au comis vreo infracțiune împreună, dar ei sunt în dosare cu probatorii diferite, inculpați după legi diferite, pentru fapte diferite. Vor fi sute de volume cu documente, declarații și expertize, pe care ar trebui să le studieze un singur judecător. Poate fi stabilit adevărul astfel? 

Părțile civile, cei vătămați în incendiu dar și urmașii celor decedați, cred că reunirea dosarelor este necesară. Cel puțin asta susțin avocații care-i prezintă. „Achiesăm la solicitarea Parchetului”, „achiesăm”, „achiesăm”... Cu trei excepții. Avocatul Marcel Tănăsescu se opune, spunând că nu sunt îndeplinite condițiile din Codul de Procedură Penală și că „solicitarea procurorului militar de la DNA reprezintă o fugă de răspundere”.    

 
La rându-le, avocatele Aura Ungureanu și Luminița Ciulinaru îi amintesc judecătorului că în dosarul pompierilor „a durat un an și jumătate urmărirea penală. Reunirea dosarelor ar întârzia judecată. Cum s-a putut face urmărirea penală separat, se pot și judeca separat”.

Și Ministerul de Interne se opune, prin consilierul juridic. Ministerul e parte responsabilă civilmente, deci e bun de plată. „Nu poate fi vorba de o bună înfăptuire a actului de justiție”, spune consiliera, care atrage atenția că, prin conexarea cauzelor, se încalcă dreptul la apărare în faza de urmărire penală, dar și în cea de cameră preliminară, la care părțile din celelalte dosare nu au avut acces. În plus, „sunt împrejurări, fapte și acte materiale diferite. Ele au fost luate astfel în considerare de procurorii care au decis să instrumenteze dosare diferite”. 

Și Primăria sectorului 4 cere, ca parte responsabilă civilmente, respingerea conexării. „Având în vedere principiul solidarității răspunderii civile delictuale, oricare dintre părți se poate îndrepta împotriva noastră”, spune avocatul. 

După ce ascultă toate părțile, judecătorul se pronunță. Fără nicio pauză de gândire. „Tribunalul dispune reunirea celor două cauze”. Iar în sală izbucnesc ropote de aplauze. O fi din cauza locului în care stau, dar în boxa arestaților aplauzele sună ca niște palme.

Mai departe, una dintre funcționarele de la Primăria Sectorului 4 solicită instanței să se pronunțe pe o cerere de disjungere a cauzei, cerere depusă la termenul trecut. Pe scurt, funcționara a dat o autorizație de funcționare, scrie și în rechizitoriu, unui restaurant care n-are nicio legătură cu Colectiv, ea fiind trimisă în judecată la grămadă, susține avocata ei. Dacă rămâne inculpată în actuala cauză, i se încalcă dreptul la un proces echitabil. 

Procurorul DNA solicită respingerea cererii de disjungere. „N-avem nevoie de spargeri, de fracturări”, declară el. Iar sala izbucnește din nou în aplauze.    

Cu 2-3 excepții, toți avocații achiesează la opinia procurorului DNA. Iar „Tribunalul București respinge cererea de disjungere, pentru buna înfăptuire a justiției”, anunță judecătorul. 

Mai departe nu se mai merge, pentru că avocata din oficiu a Antoninei își aduce aminte că aceasta nu are apărător ales și solicită instanței să acorde un nou termen. Dar Antonina ezită. „Având în vedere că s-au conexat dosarele, nu mai insist cu termenul”, spune ea. Avocata din oficiu o trage de lângă microfon și-i spune ceva la ureche. „Insistați, doamnă, sau nu insistați?”, o întreabă judecătorul. „Insist”, se lasă convinsă Antonina.

Pentru respectarea dreptului la apărare, instanța acordă un nou termen: 12 februarie. Iar sala se golește. E târziu, tribunalul e aproape gol. Părțile pleacă acasă mulțumite. N-au adevărul. N-au nici măcar promisiunea lui. Dar „piesele, ca ansamblu”, se află acum „pe masa aceluiași judecător”. Nu toate, doar piesele solvabile.  

Dragă cititorule,
dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm ceva.

De peste 5 ani, ActiveNews este vocea pe care sute de mii de români o primesc în fiecare zi, dar care în același timp fisurează stabilimentul politic și economic care dorește să supună și România.

ActiveNews este un site independent din punct de vedere editorial, ceea ce înseamnă că ne stabilim singuri prioritățile și strategia. Jurnalismul nostru este liber de influențe comerciale și nu este influențat de către moguli, milionari sau acționari.

Nimeni nu-l editează pe editorul nostru. Nimeni nu ne direcționează opiniile.

Aceste aspecte sunt de o importanță critică într-o țară în care mass-media corporatistă face legea. Într-o Românie în care interesele economice ale marilor jucători dictează reacția presei, și nu interesul pe termen lung al acestui popor.

ActiveNews este singurul loc din .ro unde ați putut citi despre fapte și oameni care altfel nu ar fi apărut niciodată pe piața media din România. Știi bine asta.

Am câștigat împreună multe bătălii, văzute și nevăzute, dar Țara are nevoie de mai mult decât simpla noastră supraviețuire. Țara Noastră are nevoie de jurnalism curat, scris cu gândul la valorile pe care le-am primit de la înaintașii noștri. Țara noastră are nevoie de curaj pentru a expune impostura și trădarea, iar pentru asta e nevoie de informație. Informație, nu diversiune sau divertisment.

Implică-te Susține ActiveNews