La 15 luni de la tragedia din Colectiv, azi este primul termen al procesului în care sunt inculpați patronii clubului, cei ai firmei de artificii și unul dintre pirotehniști.  

E 7:30 dimineața, iar holul Judecătoriei sectorului 4 e plin doar de jandarmii care și-au început tura. Intru. Am voie să filmez sala de proces, înainte de începerea ședinței. Ȋnsă doar atât a aprobat președintele completului, deși ședința e publică, iar cazul - unul de larg interes.

Dosarul Colectiv ocupă o masă din stânga prezidiului. Vrafuri întregi de expertize, declarații și procese verbale, legate cu sfoară. Pe masa din față sunt ordonate dosarele tuturor cauzelor aflate azi pe rolul instanței. Sunt 17 la număr. Colectiv e primul. 


Ȋn dosarul Colectiv sunt șase inculpați. Și peste 180 de părți civile. Ȋn băncile din sala de judecată nu încap decât o treime din ei. Fără  avocați.


Grefiera intră în sala de judecată și așază pe băncile din față liste cu părțile civile. E aproape ora 8:00, mai e puțin până la începerea procesului.


Primii care ajung la judecătorie sunt părinții celor care au murit în tragedia din Colectiv. 


Nu intră în sala de judecată, rămân pe hol și discută. Se încurajează unul pe altul. Sub ochii lor, puțin mai târziu, apar și cei inculpați în acest proces.


La 8:30, părinți și inculpați, sunt în aceeași sală de judecată. Așteptând venirea judecătorului. Părinții își caută copiii, într-un teanc de poze. Vor rămâne cu fotografia în mână, la vedere, pe tot timpul procesului. Ca să știe judecătorul că 64 nu reprezintă doar o cifră.

Sala s-a aglomerat, dintr-odată. Pe culoarul dintre bănci, stăm suflet lângă suflet, ca-n containerul din Colectiv. Când se revăd, tații rămași fără de copii se strâng în brațe. Apoi, unul dintre ei șoptește, cu vocea gâtuită de plâns, pe umărul celuilalt: „ce căutăm noi aici, măi, tată?”.

Procesul care începe azi e încă o dovadă a pierderii lor. Ei nu mai sunt părinți, ei sunt părți civile. Le e greu și, când nu mai rezistă în picioare, se așază cu rândul pe cele câteva locuri libere pe care le-au prins pe băncile din spate.

Sala de judecată este plină de robe. Sunt avocații celor peste 180 de părți civile. Prezența lor la proces e obligatorie. 

Judecătorul intră în sală în jurul orei 9:00. Apoi, un sfert de oră durează citirea listei părților. „Prezent și asistat!”. „La Gheorghe Paraschiva nu mai facem apelul, că e decedată”, anunță grefiera, pe la mijlocul listei. Moartea n-așteaptă să se facă dreptate...

După citirea listei, judecătorul decide ca ședința să înceapă cu chestiunile prealabile, iar mai mulți avocați ai părților civile vor să ia cuvântul. Instanța dă însă întâietate reprezentantului parchetului.

Iar procurorul de ședință se ridică și, după ce enumeră mai multe „art alinetatul, raportat la art alineatul” anunță că Parchetul dorește „trimiterea cauzei la Tribunalul București”, „pentru corecta stabilire a gradului de vinovăție”. „Toate piesele, ca ansamblu, trebuie să se afle pe masa aceluiași judecător”, iar „inculpații din toate dosarele trebuie să răspundă în solidar”, spune procurorul, pomenind de Primăria sectorului 4, dar și de ISUBIF.

Mai departe, el înșiră sechestrele asiguratorii care au fost puse pe averile inculpaților și avertizează că „părțile civile nu vor putea obține despăgubirile solicitate”. 

„Prin reunirea acestor dosare va rezulta un dosar de o complexitate deosebită, cu un grad sporit de dificultate”, încheie procurorul.

Avocații părților au format deja o coadă, pentru a lua cuvântul la microfon. Unii-s de acord cu conexarea dosarelor, alții spun că „reunirea este necesară, dar nu ne ajută”, dar și că cele trei dosare „sunt în stadii procesuale diferite, deci nu sunt îndeplinite condițiile”. 
Unul dintre avocații inculpaților îi atrage atenția judecătorului că nu are competența să decidă trimiterea cauzei la o instanță superioară. „Eu am vrut să știu doar dacă toată lumea e de acord”, se apără judecătorul.

Cu ce să fie de acord? Art.45, alin (2) din Codul de Procedură Penală prevede că se pot reuni cauzele doar „dacă ele se află în fața primei instanțe, chiar după desființarea sau casarea hotărârii, sau în fața instanței de apel”. Ori, dosarul în care fost trimis în judecată Piedone e încă în camera preliminară, la Curtea de Apel București, pentru judecarea contestațiilor. Nu e fixat nici măcar termen de judecată, încă se așteaptă motivarea deciziei pe care Tribunalul București a dat-o în octombrie 2016. Iar dosarul pompierilor, cel pe care DNA a trebuit să-l refacă, e în camera preliminară la Tribunalul Militar București (termen – 29 martie 2017).

Judecătorul dispune prorogarea (n.r. - amânarea) cererii Parchetului și trimiterea unei adrese la Tribunalul București, pentru a afla stadiul celorlalte dosare în camerele preliminare. Prorogă și discutarea introducerii ca parte civilă în proces a companiei deținută de  formația „Goodbye to Gravity”. Apoi acordă un nou termen pentru ziua de 21 martie.

Și-uite așa trece timpul... Inculpații nu sunt nemulțumiți, fiecare lună sub control judiciar se scade din eventuala pedeapă pe care o vor primi.


Iar părinții mare lucru n-au înțeles din termenul de azi. Decât că Parchetul n-a avut pe ce să pună sechestru pentru despăgubiri și că ei trebuie să mai aștepte până la stabilirea vinovățiilor. Pentru că procurorii vor să conexeze cele trei dosare. 

Dar în cazul Colectiv există și al patrulea dosar, despre care nimeni nu a pomenit nimic în sala de judecată. E dosarul în care e inculpat Moise Marian, pirotehnistul ce a aprins artificiile din club. Ȋn aprilie se împlinește un an de când acest dosar e instrumentat, fără finalizare, de procurorii Parchetului General.  

„Nu știu cât de competent pot fi eu, ca parte vătămată, să-mi dau cu părerea, dar mi se pare totuși că a trecut o perioadă destul de lungă și ar trebui să urmăm pașii pe fond”, spune Narcis Hogea, tatăl lui Alexandru Hogea (19 ani) decedat în urma incendiului din Colectiv.


De ce întârzie procurorii finalizarea dosarului celui care a aprins artificiile în Colectiv? Această cauză, spre care a fost reportată marea majoritate a celor răniți din Colectiv, se bazează pe același probatoriu ca și dosarul aflat azi pe rolul Judecătoriei sectorului 4.  „Ȋn urmă cu o săptămână i-au prelungit controlul judiciar lui Moise”, spune avocatul unuia dintre patroni. Și-n afară de asta, se mai întâmplă ceva? Dispun procurorii audieri, expertize, mișcă vreo hârtie? „Nimic.” „Iar soția pirotehnistului, angajată și ea a firmei de artificii, care era suspectă pentru că a distrus probe?”. „A! La ea s-a clasat cauza!”, mă lămurește avocatul.

Procesul Colectiv a început. Adevărul e încă departe.