• Statul vrea să reintre în posesia terenului din Băneasa pe care au fost ridicate mall-ul, complexul rezidențial, Ikea și celelalte mari magazine din zonă, plus sediul Ambasadei SUA • Victoria e aproape, până acum au fost confiscate, în folosul statului, o sticlă cu whisky, una cu palincă, două calendare vechi și o agendă, un  pix, o brichetă și un tricou • Procesul a început în ianuarie 2013 și a ajuns la al 136-lea termen • La ultimul, judecătorul a admis introducerea în cauză a Primăriei Municipiului București și a Primăriei Sectorului 1, ca intimate. 

Fără recuperarea prejudiciului, lupta împotriva corupției e sterilă. Fără confiscarea averilor dobândite ilicit, condamnații vor simți mai ușoară pedepsa. Căci timpul trece, oamenii se adaptează, iar condamnările se execută... Și statul rămâne definitiv cu paguba, nereușind să recupereze prejudiciul.  

Anul trecut, de pildă, de la cei condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție au fost recuperate doar 25 de milioane de euro. Mai puțin decât în 2016, scrie tolo.ro. Aici e vina celor care ar trebui să pună în executare deciziile instanței. Dar ce te faci când însăși onorata instanță întârzie recuperarea prejudiciului cauzat statului? 

Ce s-a întâmplat la cel de-al 136-lea termen din proces

Vineri, 23 februarie a.c., Curtea de Apel București. Dosarul 4445/2/2016, cel în care se judecă latura civilă disjunsă din dosarul 9577/2/2012. E procesul în care statul român se luptă pentru recuperarea unui prejudiciu de peste 136 de milioane de euro. Este al 38-lea termen, după disjungere. Și al 136-lea din ianuarie 2013, de când dosarul a fost trimis în instanță. 

„Popoviciu Gabriel Aurel”, strigă grefiera. „Reprezentat”, răspunde un avocat, că doar nu era să răspundă Popoviciu din Londra, acolo unde a plecat - încet, fără să fugă - înainte de a fi condamnat definitiv la 7 ani de închisoare.

Procedura e legal îndeplinită. La termenul trecut, SC Băneasa Investments SA, parte responsabilă civilmente, ceruse instanței introducerea în cauză a Primăriei Municipiului București și a Primăriei Sectorului 1 București. Un avocat solicită amânare, pentru a putea lua la cunoștință de înscrisurile depuse la dosar.  Printre ele, e și cererea Primăriei Sectorului 1, care dorește o copie după tot materialul de urmărire penală. Sunt peste 160 de volume.

Judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran, cel care a disjuns latura civilă din dosarul „Ferma Băneasa”, îl întreabă pe avocatul SC Băneasa Investments SA „ce calitate procesuală ar trebui să aibă Primăria în prezenta cauză?”. „Ca proprietară a unor suprafețe aflate în litigiu”, spune avocatul. Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, adică prin vocea unui consilier juridic, spune că „suprafața respectivă nu are legătură cu prezenta cauză”, în care nu despre dreptul de proprietate se discută, ci despre revendicarea unui prejudiciu. Dar Primăria va intra în dosar. Și cea mare, și cea a Sectorului 1. 

Un sfert de oră, atât a durat termenul cu numărul 136 din procesul în care statul se luptă pentru recuperarea unui prejudiciu de peste 136 de milioane de euro. La final, judecătorul dictează grefierei încheierea: „amânarea judecării cauzei pentru a se lua la cunoștință de actele depuse la dosar și pentru redactarea încheierii prin care au fost introduse în cauză, în calitate de intimați, Consiliul Local al Municipiului București și Consiliul Local al Sectorului 1. Termen: 23 martie, ora 9:00.”  

Între timp, la 5 martie, judecătorul se va pronunța asupra cererii privind înființarea popririi asigurătorii pe conturile și veniturile persoanelor fizice și juridice.  

Pentru ce a fost condamnat la 7 ani de închisoare Popoviciu, fără prejudiciu

43.000 de euro cheltuise statul român cu acest dosar penal, până-n vara lui 2016. Urmărirea penală a durat șase ani (octombrie 2006 - decembrie 2012). La 20 decembrie 2012, DNA a trimis în judecată dosarul „Ferma Băneasa”, în care erau 11 inculpați. Printre ei, și afaceristul Popoviciu Gabriel - Aurel, zis și Puiu Popoviciu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu și de dare de mită.

Procurorii DNA au arătat, iar judecărorii Curții Supreme au confirmat, prin decizie definitivă, că în perioada 2000 - 2004 Alecu Ioan Niculae, la data comiterii faptelor rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMV), a beneficiat de sprijinul interesat al lui Popoviciu Gabriel și, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare (ferma Băneasa) ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu Gabriel, prin Bejenaru Andrei. 

Dar terenul respectiv și construcțiile aferente Fermei Băneasa făceau parte din domeniul public al statului, aflându-se doar în administrarea USAMV București și neputând deci, conform legii, să facă obiectul vreunei tranzacții. În plus, în momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul (situat în nordul Bucureștiului, lângă DN1 București - Ploiești) a fost subevaluat la valoarea de 1 USD/mp, valoarea de piață fiind la acea dată de aproximativ 150 euro/mp. 

Ulterior, Ferma Băneasa și-a pierdut profilul didactic, toată baza tehnico-materială fiind demolată (laboratoare, magazii, culturi de vie, pomi etc.), iar locul acestora fiind luat de mari puncte comerciale (mall, Carrefour, Ikea și altele), de un centru rezidențial și, din septembrie 2011, de sediul Ambasadei SUA.  
 

La 23 iunie 2016, Curtea de Apel București (CAB) l-a condamnat pe Alecu Ioan la 6 ani de închisoare, pe Popoviciu la 9 ani de închisoare, și pe Bejenaru la 7 ani de închisoare. Tot atunci, „în temeiul disp. art. 108 în referire la art.112 Cod penal”, instanța a confiscat „în folosul statului una sticlă, cu whisky JB ROSE de 3 litri, ambalată, o sticlă de plastic de 2 litri cu palincă, un calendar pe anul 2009 inscripționat Energy Holding, o agendă pe anul 2009, un pix, un calendar de birou, o brichetă de culoare albastră, toate inscripționate Energy Holding și un tricou de culoare verde inscripționat Power Comes Whit Respondability”. Adică, „puterea vine odată cu responsabilitatea”.

Dar prejudiciul din dosarul „Ferma Băneasa”, cel despre care procurorii au stabilit că se ridică la suma de 335.387.260 de lei (la acea dată, peste 136.268.862 de euro) nu poate fi acoperit cu o sticlă cu whisky de 3 litri, fie ea și ambalată. 

Cum s-a disjuns latura civilă și s-a amânat decizia în privința prejudiciului

Tot la 23 iunie 2016, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran de la Curtea de Apel București a lăsat nesoluționată latura civilă a procesului penal și a disjuns cauza sub acest aspect.  

„În conformitate cu normele de procedură penală, exercitarea acțiunii civile se soluționează concomitent cu acțiunea penală, însă, având în vedere că rezolvarea concomitentă a celor două acțiuni, prin aceeași hotărâre, ar fi produs o întârziere semnificativă a soluționării procesului, instanța va disjunge acțiunea civilă”, spune judecătorul, în motivarea deciziei sale. După 3 ani și jumătate de proces și după 98 de termene, judecătorului i s-a făcut brusc teamă că s-ar putea produce o întârziere semnificativă a soluționării procesului. Așa că a decis să ia de la capăt cu latura civilă.

Pentru că, spune judecătorul în motivare, după ce inculpații au fost condamnați la dosar au rămas totuși mai multe probleme ce trebuie  rezolvate. Și anume: 
- din terenul ce a format obiectul infracțiunilor s-au operat două dezmembrăminte, prin cele două donații făcute către Primăria Generală a Municipiului București;
- pe terenul în cauză s-au edificat construcții de spații comerciale care au fost ulterior închiriate, subînchiriate, oferite spre folosință;
- există numeroase persoane fizice și juridice care au drepturi legale de folosință, de închiriere și chiar de proprietate;
- pe terenul în speță există locuințe, apartament, garsoniere (n.r. - Băneasa Rezidential), care au fost vândute către persoane care au drepturi subsecvente de proprietate și a cotei indivize din teren;
- pe terenul în cauză se află o reprezentanță a unui stat străin – Ambasada Statelor Unite ale Americii.


Cu Ambasada SUA, SC Băneasa Investment SA a încheiat, la 15 decembrie 2006, un contract având ca obiect acordarea dreptului de închiriere si superficie a unui teren de 40.000,83 mp (nr. cadastral 4506/10), pe o durată de 99 ani. Valoarea totală a contractului, 15.000.000 USD, fără TVA, este compusă din prețul pentru dreptul de închiriere și superficie, de 8.000.000 USD, și prețul pentru serviciile ce vor fi furnizate, de 7.000.000 USD (aducerea utilităților la marginile parcelei și obținerea tuturor aprobărilor și autorizațiilor necesare cu privire la utilități; lucrările de construcții executate de proprietar pentru dezvoltarea utilităților; asigurarea drumului principal și a drumurilor de acces la parcela superficiară).

Conform rechizitoriului DNA, SC Băneasa Investments SA a încasat de la Ambasada SUA suma totală de 20.128.140 RON (8.000.000 USD), în perioada iunie 2006 - aprilie 2007, deci și după începerea urmăririi penale în acest dosar. 

Părțile civile din dosar, Statul român, prin Ministerul Finanțelor, și USAMV, au solicitat instanței restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor și plata unor despăgubiri. 

„În situația în care cele două acțiuni civile vor fi găsite întemeiate, Curtea va putea ca, în temeiul art.256 Cod procedură penală, să ia măsuri de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii și dacă va stabili că schimbarea situației anterioare a rezultat din comiterea infracțiunii, iar o altă condiție prevăzută de lege este dacă acea restabilire mai este posibilă”, spune judecătorul, în motivarea deciziei sale.

Judecarea disjungerii a început în iulie 2016. Vineri, la cel de-al 38-lea termen, judecătorul a aprobat introducerea în cauză a Primăriei București și a Primăriei Sectorului 1, în calitate de intimate. De pârâte, adică. 

De ce a fost introdusă în cauză, ca  intimată, Primăria Capitalei 

Din fostul teren al Femei Băneasa, 28 de hectare aparțin acum Primăriei Municipiului București, care le-a primit donație de la SC Băneasa Investment SRL. Dar nu oricum, ci condiționat. Rechizitoriul DNA nu pomenește, însă asta a rezultat din cercetarea judecătorească (la 31 iulie 2015 erau audiați semnatarii contractelor de donație), rămând astfel menționat și în motivarea sentinței CAB. 

„După obținerea titlului de proprietate (n.r. - de către USAMV asupra terenului fermei Băneasa) și încheierea contractului de asociere în participațiune, destinația terenului a fost schimbată, acesta intrând în circuitul civil, obținându-se actele administrative necesare edificării unor construcții administrative, de locuințe și mai ales comerciale. 

Construcțiile aflate pe teren au fost în cea mai mare parte demolate, cu excepția unei singure clădiri, căreia i s-a schimbat destinația, în prezent, în aceasta funcționând un notariat.
Pentru edificarea noilor construcții, a fost necesară obținerea unor aprobări, planuri urbanistice generale, planuri urbanistice zonale, care prevedeau construirea de drumuri, legături de acces, intrări-ieșiri la rețeaua de drumuri existente.

Totodată, era necesar ca terenul respectiv să poată fi conectat la toată infrastructura existentă, să aibă acces la sursele de electricitate, de gaze, de apă și canal, pentru edificarea construcțiilor respective.
Deoarece valoarea acestor lucrări era deosebit de mare și semnificativă, au fost întreprinse acțiuni prin care acestea urmau să fie realizate de către Primăria Generală a Municipiului București.

Această instituție a accesat fonduri europene și a contribuit, astfel, la realizarea proiectului aflat în desfășurare pe suprafața de teren menționată anterior.
În schimbul acestor lucrări, Primăria municipiului București a primit, prin două acte de donație, deși acest lucru era ilegal, două suprafețe de teren, devenind astfel, în mod ilegal, proprietara de drept a acestora.

O instituție publică nu poate dobândi, prin donație, un bun decât în mod pur și simplu, fără îndeplinirea vreunei condiții.
Donațiile terenului respectiv au fost făcute sub condiția realizării lucrărilor de aducțiune apă și canal, gaze, electricitate, acces și conexiuni la drumurile existente, situație total nelegală, spune judecătorul. Și asta e tot.

DNA ceruse recuzarea judecătorului 

La 2 august 2017, ÎCCJ a pronunțat decizia definitivă în dosarul „ferma Băneasa”, reducându-i lui Puiu Popoviciu pedeapsa, de 9 la 7 ani de închisoare cu executare. Decizia Curții Supreme nu pomenește nimic despre recuperarea prejudiciului. E cel puțin straniu. 

Existența infracțiunii de abuz în serviciu este condiționată de cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale cuiva, deci de existența unui prejudiciu. De altfel, în rechizitoriul DNA, însușit integral de CAB, se precizează că doar „având în vedere valoarea prejudiciului cauzat atât Statului Român prin Ministerului Finanțelor de 3.353.872.606.000 lei (n.r. - vechi) cât și USAMV București 6.156.242.639.330,04 lei (idem) este îndeplinită cerința pentru existența formei calificate a infracțiunii de abuz în serviciu prev. și ped. de art. 248 indice 1 C.p.”. 

Iar instanța însăși precizează, în motivarea deciziei de condamnare a lui Popoviciu, că „la dozarea și individualizarea pedepsei ce îi va fi aplicată, Curtea va avea în vedere” și „valoarea extraordinar de mare a prejudiciului, a faptului că acesta este nerecuperat, orientându-se spre un maxim prevăzut de lege”.

Să condamni pentru abuz în serviciu mai înainte de a stabili existența prejudiciului e ca și cum ai condamna pe cineva pentru omor, fără să te intereseze dacă acea victimă chiar este decedată.  

În octombrie 2015, DNA ceruse recuzarea judecătorului Corneliu Bogdan Ion Tudoran. Dar cererea a fost respinsă.

Puiu Popoviciu a plecat la Londra, mai înainte de a afla că a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare. 

Procesul în care statul român se luptă pentru recuperarea prejudiciului continuă, la fel de longeviv ca și serialul „Tânăr și neliniștit”. 

Dragă cititorule,
dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm ceva.

De peste 5 ani, ActiveNews este vocea pe care sute de mii de români o primesc în fiecare zi, dar care în același timp fisurează stabilimentul politic și economic care dorește să supună și România.

ActiveNews este un site independent din punct de vedere editorial, ceea ce înseamnă că ne stabilim singuri prioritățile și strategia. Jurnalismul nostru este liber de influențe comerciale și nu este influențat de către moguli, milionari sau acționari.

Nimeni nu-l editează pe editorul nostru. Nimeni nu ne direcționează opiniile.

Aceste aspecte sunt de o importanță critică într-o țară în care mass-media corporatistă face legea. Într-o Românie în care interesele economice ale marilor jucători dictează reacția presei, și nu interesul pe termen lung al acestui popor.

ActiveNews este singurul loc din .ro unde ați putut citi despre fapte și oameni care altfel nu ar fi apărut niciodată pe piața media din România. Știi bine asta.

Am câștigat împreună multe bătălii, văzute și nevăzute, dar Țara are nevoie de mai mult decât simpla noastră supraviețuire. Țara Noastră are nevoie de jurnalism curat, scris cu gândul la valorile pe care le-am primit de la înaintașii noștri. Țara noastră are nevoie de curaj pentru a expune impostura și trădarea, iar pentru asta e nevoie de informație. Informație, nu diversiune sau divertisment.

Implică-te Susține ActiveNews