Ȋn februarie 2016, trei copii din Argeș au murit, după ce au fost diagnosticați cu Sindromul Hemolitic Uremic (SHU). Vă amintiți de ei?

Diana era din Topoloveni. La 4 februarie, cu zece zile înainte de a împlini 1 an, a murit în Spitalul „Marie Curie”. A făcut blocaj renal, urmat de un stop cardiac. Analizele au confirmat infecția cu E. Coli nepatogen. 

Ioana, o fetiță de 1 an și trei săptămâni din Poiana Lacului, s-a stins din viață la 15 februarie, tot la „Marie Curie” și tot din cauza SHU. Ȋn acest caz, Institutul Național Cantacuzino a infirmat prezența E.Coli.

A doua zi, în același spital a murit Maria. Avea 1 an și 4 luni și era din Pitești. Sindromul hemolitic uremic i-a afectat rinichii, sistemul cerebral și, în final, inima. 

La 10 februarie 2016, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești a deschis dosarul 202/P/2016, pentru omor „in rem” (n.r. – există fapta, nu se cunoaște autorul). A doua zi, „având în vedere complexitatea cauzei, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a preluat dosarul penal. (...) Cercetările penale sunt efectuate de către ofițerii de poliție din cadrul IPJ Argeș - Serviciul Investigații Criminale și IGPR – Direcția Investigații Criminale, sub coordonarea procurorului de caz”, informa Parchetul General.

Au trecut de atunci 1 an și 8 luni. Iar procurorii n-au găsit niciun vinovat. „Urmărirea penală nu a fost finalizată”, precizează prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, în răspunsul trimis la solicitarea Active News.
 

Conform art. 91 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, „procurorii sunt obligați să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora”. Constituie abatere disciplinară „nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile” (art.99, lit.h). 

„Celeritate” înseamnă, conform DEX, „iuțeală, repeziciune”. Dar, indiferent de complexitatea cauzei, viteza procurorii și-o stabilesc după cum doresc. Pot rezolva un dosar precum cel de la Colectiv, în doar 6 luni, sau pot amâna la nesfârșit un alt dosar, precum cel al Mineriadei din iunie 1990.   

Cum se înfierează „operatorul român” și se menajează „lanțul de supermarketuri X”
 
Anul trecut, imediat după ce s-au înregistrat primele cazuri grave de SHU, autoritățile române au încercat să plaseze bacteria E.coli ba în casele părinților, prin declarația fostului ministru al Sănătății, Cadariu Achimaș, care susținea că românii nu se spală pe mâini, ba în putineiul cu brânză al unui producător român căruia Achim Irimescu, pe atunci ministrul Agriculturii, i-a pus afacerea pe butuci, prin acuzații publice ce nu s-au dovedit a fi fondate.
 
Mai apoi, la 5 aprilie 2016, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor preciza într-un raport, în legătură cu focarul de SHU apărut în România, că „informațiile colectate de la pacienți au indicat o fabrică de prelucrare a laptelui (operator român) ca posibilă sursă de infecție. Fabrica de lapte implicată a exportat un tip specific de brânză către patru țări din UE (Belgia, Germania, Italia și Spania), iar un importator italian a distribuit în continuare acest produs în Franța și Germania. În România, un produs din brânză proaspătă din lapte de vacă produs de operatorul român a fost testat pozitiv pentru E.coli O26 care nu posedă genele virulente stx. Alte produse lactate fabricate de operatorul român au fost testat pozitiv pentru genele de virulență E.coli stx1, stx2 și eae. În Italia, o tulpină STEC O26 (pozitivă pentru stx1, stx2 și eae) a fost izolată dintr-o probă de brânză produsă de operatorul român, importată din România și consumată de copilul italian care ulterior a dezvoltat SHU (eșantioane de scaun negative pentru STEC, dar serice pozitive pentru prezența anticorpilor împotriva LPS de la E. coli O26).”

Ȋn noiembrie 2016, Institutul Superior de Sănătate din Italia sublinia, într-un document oficial legătura indestructibilă ce există între cazurile SHU și consumul de brânză produsă în România.
 

Numai că, și după retragerea de pe piață a produselor lactate românești, cazurile de SHU au continuat să apară în Italia. Ȋn luna iunie a acestui an, au fost înregistrate trei cazuri în Altamura (sudul Italiei), iar un copil de 1 an și 4 luni a murit din cauza SHU într-un spital din Bari. De data aceasta, autoritățile italiene au spus că de vină ar putea fi consumul de lapte nefiert. 

Ȋn iulie a.c., în localitatea Rodeneck (nordul Italiei) s-au întregistrat alte patru cazuri SHU, la copii cu vârsta sub 5 ani. Ȋn toate, a fost confirmată infecția bacteriană EHEC (E.coli enterohemoragică).  „Analizele efectuate au arătat că bacteriile EHEC sunt prezente în apa menajeră. Se presupune că transmiterea EHEC a fost făcută prin  apa contaminată”, informează presa locală, care spune că soluția autorităților a fost tratarea apei cu clor.

Luna aceasta, alte două cazuri au fost confirmate în Kiens, o localitate aflată în apropiere de Rodeneck. Ȋn cazul a doi copii, internați în Spitalul Bruneck „testele de laborator au confirmat suspiciunea unei infecții EHEC. Ȋn urma analizelor efectuate, contaminare apei potabile e exclusă în acest moment”, informează autoritățile sanitare locale.

Și în Germania, conform Buletinului Epidemiologic emis de „Robert Koch Institute”, au fost înregistrate, de la începutul acestui an, 65 de cazuri de Sindrom Hemolitic Uremic, iar cel puțin doi oameni au murit. La 1 iunie a.c., o fetiță de 2 ani, diagnosticată cu infecție EHEC, a decedat într-un spital din München.  
 

Focarul, cauzat de E. Coli producătoare de toxine Shiga (STEC) O157, a debutat în Germania în decembrie 2016. Ȋn mai 2017, „Eurosurveillance” a publicat un raport despre cazurile SHU din Germania. Au fost  realizate interviuri cu 11 cazuri confirmate, în baza unui chestionar standardizat ce conținea întrebări referitoare la simptomele clinice, istoricul călătoriilor, contactele cu animalele, vizitele la ferme, alte activități de agrement și consumul de alimente în timp de 10 zile înainte de debutul simptomelor.

„Au fost identificate mai multe produse alimentare frecvent pomenite, de ex. carnea tocată (amestec, de vită și de porc), crenvurști (Vienna), precum și câteva iaurturi sau budinci disponibile în comerț. Cazurile și părinții au raportat, de asemenea, că au cumpărat frecvent de la lanțul de supermarketuri X”, se precizează în raportul „Eurosurveillance”. 

Ȋn urma unui studiu de caz-control, s-a descoperit că părinții copiilor cu SHU „au preparat carne tocată la domiciliu în mod semnificativ mai frecvent decât ceilalți părinți” și că e mult mai probabil ca ei „să fi cumpărat carnea tocată din lanțul de supermarketuri X. (...) Cumpărăturile, majoritatea sau exclusiv efectuate din lanțul de supermarketuri X, au fost asociate cu o probabilitate de trei ori pentru un caz SHU.” 

Au fost luate probe de la fabricile producătoare care furnizau carne tocată lanțului de supermarketuri X, dar „toate rezultatele au fost negative pentru SF STEC O157, până în prezent.” 

Cu toate acestea, „pe baza investigațiilor efectuate până în prezent, suspectăm carnea tocată (amestec, vită și porc) vândută la unul sau mai multe lanțuri de supermarketuri ca fiind cea mai probabilă sursă. Investigațiile asupra siguranței alimentare sunt în curs”, informa „Eurosurveillance”. 

Identitatea „lanțului de supermarketuri X” e total protejată în raport. Nu există nicio aluzie, niciun indiciu. Ȋntr-o situație similară, sursa suspectată, adică „fabrica de prelucrare a laptelui (operator român)”, a fost pusă la zid. Mai întâi, chiar de autotărițile române. Apoi, de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, dar și de autoritățile din Italia.  

Astăzi, nimeni nu știe care e adevărul, 100%. Ce anume a provocat boala, din ce cauze au murit cei trei bebeluși. Procurorii care ar trebui să se ocupe de stabilirea adevărului o ard într-o veșnică anchetă penală, de vreo 20 de luni... 

VA URMA: Noi cazuri SHU au apărut în România, de luna trecută. De unde sunt copiii și ce au stabilit analizele de laborator.