Jurnalista Sorina Ruxandra Matei a publicat în exclusivitate un document extrem de important pentru cazul Sorinei din Baia de Aramă.

Este vorba despre completarea solicitării de revizuire a adopției Sorinei depusă de Procurorul General al României, Bogdan-Dimitrie Licu, la Curtea de Apel Craiova, marți, 9 iulie.

În cadrul documentului de 15 pagini, Procurorul General analizează în detaliu fiecare aspect al cazului, scoțând în evidență niște erori flagrante ale DGASPC Mehedinți - instituția care s-a ocupat de cazul Sorinei - dar și ale instanței din Craiova care a încuviințat adopția cuplului american.

În memoriu, Procurorul General afirmă clar că „Funcționarii din cadrul DGASPC Mehedinți au încălcat prevederile legii, nesocotind grav interesul superior al minorului prin neinformarea asistentului maternal cu privire la prioritatea pe care acesta o are în ce privește adopția”. 

Mai mult decât atât, în urma analizei documentelor de la dosar, Procurorul General a concluzionat că angajații DGASPC Mehedinți care s-au ocupat de caz sunt grav incompetenți.

„Este greu de crezut că, în cauză angajații DGASPC Mehedinți implicați în analiza compatibilității copilului Sorina Lucan cu potențialii adoptatori au capacitatea profesională de a evalua/stabili care este interesul superior al copilului. După analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de către această instituție (note de informare, rapoarte de compatibilitate) singura certitudine este aceea că evaluatorii nu au nici măcar minime cunoștințe de limba română”, se arată în document.

DGASPC Mehedinți nu a respectat dreptul la prioritate al asistentei maternale, reiese din documentul Procurorului General Bogdan Licu. Acesta arată că declarația prin care femeia ar fi renunțat la dreptul de adopție al Sorinei nu are nicio valoare.

„Legea prevede în mod expres că trebuie întocmit un proces-verbal din care să rezulte data la care a fost realizată informarea, precum și modalitatea concretă în care aceasta s-a realizat (art.30. alin.1 teza a II-a din Legea nr.273/2004, art.31, alin.2 și 3. din H.G. nr 579/2016). Or, la dosarul cauzei nu există un astfel de înscris.


De asemenea, declarația intervenientei în cuprinsul căreia aceasta precizează că nu dorește să o adopte pe minoră nu are nicio valoare, atâta timp cât instanța de apel nu lămurește contextul în care asistentul maternal profesionist a dat acea declarație.

Este de observat că declarația pretins a fi fost dată de asistentul maternal profesionist în anul 2013 este datată și înregistrată la 10 iulie 2013, iar adresa prin care DGASPC Mehedinți pretinde că i-ar fi comunicat acestuia datele privind prioritatea la adopție a fost emisă două zile mai târziu (12 iulie 2013) și comunicată prin scrisoare recomandată.

Instanța de apel nu explică cum anume ar fi putut asistentul maternal să ia cunoștință de conținutul acestei adrese cu două zile înainte ca aceasta să fi fost întocmită”, precizează autorii documentului.
 
În ceea ce privește compatibilitatea dintre Sorina și cuplul american, Procurorul General arată că aceștia nu au petrecut decât 7 ore singuri cu fetița, timp insuficient pentru a  „timp total insuficient pentru a se putea stabili o eventuală compatibilitate între aceștia”.

Procurorul General, citând rapoartele psihologului evaluator, consideră că opinia Sorinei în ceea ce privește afecțiunea față de familia în care a crescut îi aparține în totalitate „neputând fi influențată de persoanele cu care locuiește”.

Sorina a avut „un comportament natural, dezinvolt, fără inhibiții comportamentale sau afective. Psihologul evaluator apreciază, totodată, că minora prezintă un material major de creștere în sfera intelectuală prin servicii educaționale corespunzătoare”.

„Pentru aceste motive, opinia minorei, consemnată în procesul verbal întocmit cu ocazia audierii la instanța de fond, poate și trebuie să fie luată în seamă la soluționarea cererii, cu atât mai mult cu cât legăturile sale de afecțiune nu sunt legate numai de familia asistentului maternal profesionist, dar și cealaltă minoră pe care o consideră ca fiind sora sa. Mediul în care minora a crescut și s-a dezvoltat timp de 7 ani, începând cu vârsta de 1 an și 2 luni, creează certitudinea că aceasta vede în familia Șărămăt familia sa naturală. În acest context, este evident că opinia minorei reprezintă propria sa percepție a realității, neputând fi influențată de persoanele cu care locuiește”, arată documentul.