ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Romulus Varga este procuror șef secție adjunct în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Lucrează în Parchetul General din iunie 2009 și a instrumentat, de-a lungul timpului, dosare grele. Este cel care a trimis în judecată „dosarul Elodia”, în care instanța a pronunțat prima condamnare din România în lipsa cadavrului și-a recunoașterii faptei. Tot el a obținut și condamnarea criminalului în serie Gheorghe Toma, pentru două omoruri comise în urmă cu 15 ani, deși cadavrele victimelor n-au fost descoperite niciodată. Romulus Varga s-a ocupat și de ancheta în cazul Ionuț Anghel, copilul care a murit după ce a fost mușcat de câini, dar și de dosarul Hexi Pharma.

Procurorul, care și-a depus candidatura pentru a deveni membru în Consiliul Superior al Magistraturii, își prezintă public proiectul ce cuprinde principalele obiective pe care urmărește să le atingă în exercitarea mandatului său. 

„În primul rând, în calitate de membru CSM voi contracara orice încercare de a pune în discuție statutul de magistrat al procurorului, acesta fiind rezultatul unei evoluții firești a societății românești și a sistemului nostru judiciar și unica soluție legislativă aptă să furnizeze garanțiile necesare de independență. În același sens, susțin eliminarea tuturor situațiilor discriminatorii dintre cele două profesii din componența corpului magistraților”, declară procurorul Varga.

Tot el afirmă că „se impune, fără îndoială, menținerea sistemului actual de pensii de serviciu pentru magistrați, având în vedere întreg profilul profesiei, cu interdicțiile și incompatibilitățile specifice, cu gradul ridicat de uzură și de risc”.

Procurorul Romulus Varga argumentează susținerile sale. „În ultimele zile au fost vehiculate în mod susținut în spațiul public informații privind pretinse pensii speciale ale unor magistrați, în cuantum de 100.000 lei sau 20.000 euro. Efectul, urmărit sau nu, al acestui demers, este crearea unui curent ostil magistraților, acreditându-se ideea că aceștia - în activitate sau pensionați - ar fi o povară pentru bugetul public și că și-ar acorda, după bunul plac, prin aplicarea cu rea-credință a legislației, pensii «nesimțite».
Având în vedere că afirmațiile sunt de natură a amenința buna reputație a corpului magistraților, și în lipsa unei reacții oficiale, fac în cele ce urmează câteva precizări:
- nu am identificat în sistem (deocamdată din surse deschise) pensii măcar apropiate valoric de sumele vehiculate; conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice în iunie 2016, cea mai mare pensie din sistemul public era de 23.090 lei;
- pensia menționată este un exemplu de anomalie (cu o incidență, din fericire, suficient de rară) în modul de calcul al pensiei - operațiune care cade oricum în sarcina Casei de Pensii, nerealizând-o magistrații - și are la bază o redactare defectuoasă a legislației aplicabile;
- ne dorim toți un sistem legislativ capabil să elimine/preîntâmpine apariția de situații aberante în calculul pensiilor.

Esențial, în lipsa unor anomalii în calculul unor pensii, cu titlu de excepție, veniturile magistraților nu au cum să constituie baza pentru atingerea unor pensii atât de mari. Venitul net al judecătorului sau procurorului cu grad de judecătorie, la coada listei în Europa (nu doar în Uniunea Europeană), este sub 6.000 lei (!). Raportat la ponderea uriașă a acestor magistrați în sistem, media veniturilor la nivelul sistemului judiciar nu depășește, cel mai probabil, 7.500 lei lunar”, declară Romus Varga.

Nici ceilalți magistrați români, de la instanțele superioare, nu stau mai bine la capitolul venituri, comparativ cu colegii lor ce profesează în alte țări europene. Potrivit unui studiu realizat în 2012 de CEPEJ (Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției), judecătorii și procurorii de la Curtea Supremă de Justiție câștigă un venit net anual de 276.361 de euro în Elveția, 159.836 de euro în Norvegia, 129.502 de euro în Irlanda de Nord, 93.762 de euro în Franța, 78.553 de euro în Finlanda, 56.536 de euro în Belgia și, respectiv, 29.493 de euro în România. Mai prost plătiți decât magistrații români sunt doar cei din Bulgaria, Ungaria, Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaijan, Letonia și Lituania, Muntenegru, Serbia și Macedonia.