Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că noile legi ale justiției prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-șef DNA urmând a fi propuși de ministrul Justiției, însă decizia va fi luată de Secția pentru Judecători din CSM. 

În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef DNA, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al DIICOT și adjuncții acestuia sunt numiți de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

În ceea ce privește propunerea de numire la Ministerul Public, fiind vorba de toate funcțiile, fie că este vorba despre procurorul general, adjunct, șef DIICOT, șef DIICOT sau adjuncții, ministrul Justiției a anunțat că decizia trebuie luată de Secția pentru Procurorul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului Justiției.

„La Ministerul Public, toate funcțiile, fie că e procuror general, adjunct, șef la DIICOT, la DNA, adjuncții dânșilor, să decidă Secția pentru Procurori în baza aceluiași principiu din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiției, pe baza unei proceduri transparente, procurori care la rândul lor trebuie să aibă 10 ani de vechime efectivă în funcția de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secția pentru Procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiției", a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a precizat și de ce a venit cu această propunere.

„Se va spune următorul lucru, de ce președintele Inaltei Curți este numit de președintele Republicii, iar procurorii-șefi, numiți de Secția pentru Procurori la propunerea ministrului în condițiile în care și unii și alții sunt magistrați? Răspunsul rezultă din statutul special pe care îl au unii și alții. Procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituție, își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, la judecători nu există o asemenea prevedere", a explicat Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a mai anunțat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcții de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, noile legi ale justiției prevăd că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție se numește de către președintele României, așa cum este și în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secția pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia „pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".

Mandatele de conducere ale șefilor de parchete sau instanțe judecătorești vor fi majorate de la trei la patru ani, cele actuale nefiind afectate de această inițiativă, a declarat marți Tudorel Toader, în cadrul conferinței în care a prezentat modificările propuse pentru legile justiției. Ministrul Justiției prezintă, miercuri, modificările propuse pentru Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

„Mandatele în curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite pentru că e împotriva regulilor constituționale și a deciziilor CCR”, a spus ministrul Justiției, Tudorel Toader.

„Procedura de numire în funcțiile de conducere de la ICCJ, parțial se păstrează, parțial se modifică. Președinte ICCJ se numește de președinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secția de judecători. Procedura de numire la ministerul PUBLIC - PG, DNA, DIICOT, să decidă secția de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiției. Ce apare modificat aici, faptul că decide secția pentru procurori, faptul că propunrea vine de la ministrul Justiției. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce președintele ICCJ e numit de președintele Republicii și procurorii sefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu", a spus Toader.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, miercuri, că o primă categorie de propuneri din noile legi ale justiției se referă la majorarea vechimii necesare pentru promovare, precizând, printre altele, că un procuror va avea nevoie de 8 ani vechime pentru a ajunge la DIICOT sau DNA.

Tudorel Toader a anunțat, miercuri, că propune majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani de activitate efectivă în funcția de judecător pentru a promova la tribunal sau la tribunal specializat.

Astfel, Ministerul Justiției propune 10 ani vechime în funcția de judecător pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel, și, la fel, 10 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru a promova la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

Totodată, Ministerul Justiției propune ca, pentru a promova procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, să fie nevoie de 15 ani vechime efectivă în funcția de procuror.

O altă propunere este ca, pentru a promova judecător la Înalta Curte, să fie nevoie de 18 ani vechime efectivă în funcția de judecător. Aceeași propunere este și în privința procurorului.

Totodată, o altă propunere este o vechime de 8 ani în funcția de procuror pentru a promova în funcția de procurori la DIICOT sau DNA, perioadă la care se adauga și restul condițiilor, a anunțat Tudorel Toader.

„Proiectul de lege va merge la Guvern, Guvernul exprim speranța că îl va adopta, după care îl trimitem imediat în Parlament pentru a intra în procedură legislativă normală. Adică nu este și nu poate fi vorba despre adoptarea prin OUG”, a mai spus Toader, în cadrul conferinței de presă.

Ministrul Tudorel Toader a anunțat miercuri că în ceea ce privește posibilitatea schimbării statutului din judecător în procuror și invers, aceasta rămâne valabilă în noile Legi ale Justiției, dar mutarea se va putea face doar pe lângă o judecătorie.

”Există o decizie a CCR privind posibilitatea ca un procuror să treacă judecător și invers. Noi propunem respectarea deciziei, menținem posibilitatea ca un procuror să treacă judecător și invers, un judecător să devină procuror, dar nu oricând, ci doar la nivel de judecătorie, parchet de judecătorie, pentru că astfel apar și condițiile de vechime”, a declarat miercuri Tudorel Toader.

Prevederile apar în noul pachet de legi în Justiție. Ministrul spune că în acest fel sunt excluse problemele ridicate în trecut cu privire la avansarea rapidă a unui fost procuror direct la Înalta Curte.

„Un procuror de carieră ajunge direct judecător la ICCJ, părând majorității că nu e o măsură în acord cu exigențele statului de drept”, a mai spus Toader.

Candidații la Institutul Național de Magistratură trebuie să aibă, potrivit modificării legilor justiției prezentate miercuri de către ministrul Tudorel Toader, vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani.

„În multe țări, nu se încredințează puterea judecătorească unui tânăr de 23-24 de ani, cât are când termină la noi Institutul Național al Magistraturii. Prin urmare propunem ca la INM, candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani. Cu alte cuvinte, termină facultatea de Drept, face masterat sau nu, face doctorat sau nu, avem foarte multe profesii juridice. Țara nu are nevoie numai de procurori – avem 7.000 de procurori și judecători – ci de consilieri juridici, de mediatori, de notari, de avocați, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administrație. Juriști sunt în ministere, juriști sunt peste tot. (...) Ai 30 de ani în care dobândești, pe lângă experiența profesională, maturitatea, experiența de viață, după care statul să-ți pună în mână decizia care schimbă soarta unui om. Destinul unui om”, a declarat ministrul Justiției.

Tudorel Toader a mai precizat că, potrivit modificării pachetului de legi ale Justiției, candidații la Institutul Național al Magistraturii trebuie să fie apți din punct de vedere medical, psihologic, dar și să fi dobândit cel puțin cinci ani de activitate efectivă, desfășurată într-una dintre profesiile juridice reglementate de lege. De asemenea, dispare concursul pentru intrarea direct în magistratură, cu o vechime de cinci ani în alte profesii juridice.

Pe lângă aceste modificări, ministrul Justiției a mai spus că admiterea la INM va fi anunțată cu șase luni înainte de data stabilită, nu cu 60 de zile, cum se informează în prezent.