Asadar, vedeti mai jos cine sunt intelectualii-cozi de topor ale Moscovei în dreapta Prutului:

În urma declanșării războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, vectorii de influență pro-rusă și-au intensificat activitatea în toată Europa. Efectele acestei activități încep deja să fie discernabile și în România, unde încrederea în Uniunea Europeană pare să fi scăzut dramatic, după ultimele sondaje. În ce privește Republica Moldova, lipsită de plasele de siguranță UE și NATO de care România beneficiază, sunt cu atât mai îngrijorătoare intervențiile unor actori politici români ale căror gesturi alimentează sentimente anti-europene și pro-ruse.

În acest context, în interiorul PEN România a apărut ideea unei scrisori deschise, adresată de către societatea civilă din România președintei Maia Sandu, care să o asigure că poate conta pe sprijinul necondiționat al românilor pentru construirea destinului european al Republicii Moldova.

Concepută într-un mediu de scriitori, scrisoarea noastră deschisă nu se adresează numai scriitorilor. Ea este semnată deja și de regizori, muzicieni, istorici ai religiilor, jurnaliști etc. Și dorim ca ea, în ultimă instanță, să fie semnată de cât mai mulți cetățeni ai României, indiferent de profesiunea lor.

Fiindcă, indiferent de meseriile noastre, știm cu toții asta: Republica Moldova are un destin european. Și trebuie să fie cât mai repede alături de România în Uniunea Europeană.

Vă invităm, așadar, să semnați (direct în secțiunea de comentarii de pe Contributors) și dumneavoastră, toți cei care credeți același lucru. - Bogdan Crețu & Radu Vancu

Stimată Doamnă Președintă Maia Sandu,

Subsemnații, cetățeni români interesați deopotrivă de destinul României și al Republicii Moldova, ținem să vă asigurăm că suntem alături de Dumneavoastră în efortul de a orienta Republica Moldova înspre integrarea în Uniunea Europeană. Destinul european comun este singura variantă benefică de dezvoltare pentru țările noastre.

Știm din propria noastră istorie recentă cât de dificilă este orientarea eficientă a țării înspre integrarea europeană. Războiul de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina nu face decât să complice și mai mult situația.

Sunt cu atât mai evidente și mai îngrijorătoare semnele acutizării războiului hibrid prin care Rusia încearcă să saboteze integrarea țărilor noastre în UE. Vectorii de influență ai Rusiei sunt mai vocali decât oricând, deopotrivă în România și în Republica Moldova.

Ni se par inadmisibile intervențiile unor actori politici din România ale căror gesturi, în acest context atât de tensionat, pot cataliza reacții pro-ruse și anti-europene. Ne limităm la două exemple recente, vizibile în spațiul public din Republica Moldova și România deopotrivă.

Primul dintre ele e reprezentat de forțarea retrocedării clădirii Bibliotecii Naționale a Moldovei către Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, în urma unui lobby politic intens susținut de actori politici din România. Este inadmisibil ca patrimoniul arhitectural al Republicii Moldova să constituie obiectul unor tranzacții politice. Statul român are obligația morală să susțină fără rezerve Republica Moldova, fără a condiționa sprijinul de tranzacții de acest gen.

Al doilea exemplu este recenta numire la conducerea Institutului Cultural Român din Chișinău a doamnei Monica Babuc, o apropiată a lui Plahotniuc – care i-a și condus partidul după fuga lui. Plahotniuc este pe lista de sancțiuni a SUA. Cum poate statul român să susțină, în diplomația sa externă, persoane apropiate de cei sancționați? Pentru SUA, această numire nu poate constitui altceva decât un afront mizerabil. ICR Chișinău trebuie condus de o persoană care să nu intre în coliziune cu parteneriatele noastre strategice.

Doamnă Președintă,

Și pentru noi sunt la fel de revoltătoare ca și pentru Dumneavoastră toate aceste gesturi – care încep să facă sistem. În pofida cinismului acestor actori politici români, vă asigurăm că aveți în societatea civilă din România un partener în eforturile dumneavoastră de a orienta definitiv Republica Moldova pe drumul destinului ei european.

Cu solidaritate,

Radu Afrim, regizor

Liviu Antonesei, scriitor

Vasile Baghiu, scriitor

Gabriel Bebeșelea, dirijor

Grațiela Benga, critic literar

Ana Blandiana, scriitoare

Corin Braga, scriitor

Rodica Bretin, scriitoare

Romulus Bucur, scriitor

Ruxandra Burcescu, scriitoare

Magda Cârneci, scriitoare

Domițian Cesereanu, scriitor

Ruxandra Cesereanu, scriitoare

Eugen Ciurtin, istoric al religiilor

Mariana Codruț, scriitoare

Marian Coman, scriitor

Florica Courriol, traducătoare

Bogdan Crețu, scriitor

Dan Dănilă, scriitor

Péter Demény, scriitor

Caius Dobrescu, scriitor

Lia Faur, scriitoare

Gabriela Feceoru, scriitoare

Dinu Flămând, scriitor

Radu Pavel Gheo, scriitor

Cătălin Ghiță, scriitor

Bogdan Ghiu, scriitor

Vasile Gogea, scriitor

Florin Hălălău, scriitor

Michael Hăulică, scriitor

Vasile Iftime, scriitor

Ligia Keșișian, scriitoare

Claudiu Komartin, scriitor

Dan Lungu, scriitor

Ștefan Manasia, scriitor

Viorel Marineasa, scriitor

Ciprian Măceșaru, scriitor

Călin-Andrei Mihăilescu, scriitor

Victoria Milescu, scriitoare

Ioana Miron, scriitoare

Angelo Mitchievici, critic literar

Rareș Moldovan, scriitor

Ioana Morpurgo, scriitoare

Mirela Nagâț, jurnalistă

Victoria Nagy Vajda, curatoare

Ioana Nicolaie, scriitoare

Niculina Oprea, scriitoare

Radu Paraschivescu, scriitor

Cezar Paul-Bădescu, scriitor

Ioana Pârvulescu, scriitoare

Cosmin Perța, scriitor

Ion Pop, critic literar

Ofelia Prodan, scriitoare

Daniela Rațiu, scriitoare

Mirela Roznoveanu, scriitoare

Radu Sergiu Ruba, scriitor

Mariana Sipoș, scriitoare

Simona Sora, scriitoare

Monica Spiridon, critic literar

Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor

Bogdan Suceavă, scriitor

Ovidiu Șimonca, jurnalist

Cătălin-Mihai Ștefan, scriitor

Radu Ulmeanu, scriitor

Mihai Vacariu, scriitor

Radu Vancu, scriitor

Dragoș Varga, critic literar

Gelu Vlașin, scriitor

Andrei Zbîrnea, scriitor

Lista rămâne deschisă