Recenta tragedie a decesului tânărului Rareș Ion aproape în direct, pe TikTok, din cauza unei supra-doze de droguri, după ce deja fusese la spital în aceeași zi și apoi lăsat liber acasă fără nici un control, a tulburat întreaga nație ridicând însă și numeroase întrebări. Privind complicitatea autorităților. La o veritabilă crimă în masă în desfășurare în întreaga țară, sub ochii Sistemului. Lunile acestea trecute de la lovitira de stat din 6 decembrie 2024 au demonstrat tuturor fața hâdă a Sistemului, care se bazează pe instrumentarul poliției politice de tristă amintire a regimului totalitarist comunist, acum adus la puterea „n” cu mijloacele erei electronice. Dacă un anonim de pe internet spune pe o rețea socială că. de exemplu, „Pământul strămoșesc al patriei este al neamului și nu al puterii vremelnice și cotropitoare formate din artizanii loviturii de stat în desfășurare, PNL-UDMR-PSD, așa cum spune și Călin Georgescu, președintele ales al românilor”, există riscul și posibilitatea ca, în timp ce i se șterge postarea la minut, la ordinele CNA-BEC-SRI-SIE-STS-CCR-ETC, să-i apară din senin deasupra patului, la ivirea zorilor, coborând pe firul de la lampă, și o unitate de țestoase mascate care să-l ia pe sus „în numele apărării instituțiilor”. Dacă noi vorbim în pe telefoane despre revenirea țării la normalitate după lovitura de stat din 6 decembrie putem intra cu ușurință la monitorizare în numele „siguranței naționale”. În schimb, nici unul dintre aceste sisteme coercitive de supraveghere și control nu pare dispus să considere un atentat la siguranța și sănătatea națională sinistrul rol al traficanților de droguri, care ucid, la propriu, copiii și tinerii României. Sunt Poliția Română și Serviciile Secrete, în complicitate cu unii politicieni, mână în mână cu traficanții de droguri, de nu-i văd, nu-i miros, nu-i aud, nu-i prind? Sau poate traficanții de droguri din România sunt mult mai buni decât tot Ministerul de Interne și Serviciile de Informații în ciuda bugetelor lor de miliarde de euro? Ori una, ori alta!

Senatorul AUR Virgiliu Gheorghe Vlăescu a depus astăzi mai multe interpelări adresate premierului Marcel Ciolacu (PSD), ministrului de Interne Cătălin Predoiu (PNL), ministrului Sănătății Alexandru Rafila (PSD precum și tuturor senatorilor, pe acest subiect tragic al traficului și consumului de stupefiante. I-am luat un interviu pentru a dezbate aceste Interpelări, disponibile integral și după dialogul nostru:

Victor Roncea: Domnule Virgiliu Gheorghe, vă mulțumim că ați acceptat să discutăm despre o criză care îngrijorează profund societatea românească: consumul și traficul de droguri. Ați adresat recent trei interpelări prim-ministrului, ministrului Afacerilor Interne și ministrului Sănătății, pornind de la tragicul caz al lui Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani decedat pe 15 aprilie 2025 din cauza unei supradoze. Cât de grav este fenomenul în prezent?

Virgiliu Gheorghe Vlăescu: Fenomenul consumului și traficului de droguri este o amenințare devastatoare la adresa societății noastre, calificată de CSAT în octombrie 2023 drept un risc major la securitatea națională. Cazul lui Rareș Ion, un tânăr talentat prins în capcana dependenței, este doar unul dintre miile de exemple tragice. Datele Spitalului Obregia din București arată o creștere de patru ori a internărilor minorilor pentru consum de droguri între 2021 și 2023, iar vârsta de debut a scăzut la 10-11 ani. Un sondaj al Prefecturii București din 2024 relevă că unul din trei elevi din capitală consideră drogurile o problemă în școala lor. Consumul este prezent în licee, campusuri universitare, cartiere marginale și chiar în mediul rural. Substanțele sintetice, extrem de accesibile – o doză costă 5-10 lei –, provoacă schizofrenie, leziuni corticale ireversibile și dependență cronică, distrugând vieți și familii. Este o epidemie care necesită o reacție urgentă și fermă din partea statului.

În interpelările dumneavoastră, ați subliniat că instituțiile statului par să nu facă față amplorii acestui fenomen, ba chiar că există percepția că „veghează” la dezvoltarea lui. Ce v-a determinat să facă aceste afirmații?

Percepția publică, susținută de realități alarmante, este că eforturile statului sunt insuficiente față de gravitatea crizei. În interpelarea adresată ministrului Afacerilor Interne, s-a întrebat cum este posibil ca drogurile să fie vândute nestingherit în fiecare liceu din marile orașe – în toalete, în curtea școlii sau în fața porții. Părinții și elevii spun că dealerii operează la vedere, dar poliția este rareori prezentă. Am cerut explicații despre de ce filmulețele postate de tineri pe TikTok, inclusiv de Rareș Ion, care arătau consumul de droguri, nu duc la intervenții rapide. În interpelarea către prim-ministru, am ridicat problema Portului Constanța, recunoscut ca principala poartă de intrare pentru cocaină și heroină, conform rapoartelor Europol. Controalele vamale și portuare par incapabile să oprească fluxul de droguri, care apoi se răspândește în toată țara. Mai mult, există suspiciuni, menționate în interpelări, că persoane din instituțiile statului, inclusiv din poliție sau vamă, ar putea fi implicate, cel puțin pasiv, în acest fenomen. Aceste întrebări reflectă îngrijorările cetățenilor, care văd o discrepanță între comunicatele oficiale și realitatea de pe teren.

Ați afirmat că acțiunile raportate în presă sunt „praf în ochi” față de amploarea problemei. Ce înseamnă asta concret?

Presa relatează ocazional despre operațiuni ale poliției – confiscări de droguri sau arestarea unor dealeri –, dar acestea sunt doar o fațadă subțire. În interpelarea către prim-ministru, Am cerut detalii despre rezultatele concrete ale Strategiei Naționale Antidrog 2022-2026. Datele Agenției Naționale Antidrog (ANA) arată că traficul și consumul cresc exponențial: consumul în rândul tinerilor între 12 și 34 de ani s-a înmulțit de cinci ori în ultimul deceniu. În 2023, DIICOT a destructurat 59 de grupuri infracționale, dar rețelele continuă să prospere, iar substanțele sintetice sunt mai accesibile ca niciodată. Rapoartele despre „succese” ascund o realitate dură: drogurile sunt „regula” în școli, după cum spun asociațiile de părinți, iar prețul scăzut al dozelor le face disponibile chiar și pentru copiii de gimnaziu. În loc să vedem o strategie coerentă, primim comunicate triumfaliste care nu schimbă nimic pentru familiile care își pierd copiii în fața dependenței.

Ați acuzat Ministerul Afacerilor Interne că prioritizează „poliția politică” în detrimentul luptei împotriva drogurilor. Ce dovezi susțin această percepție?

Cetățenii observă o alocare disproporționată a resurselor MAI, care ridică semne de întrebare. În interpelarea către ministrul Predoiu, am cerut statistici despre rețelele destructurate și dealerii arestați între 2015 și 2024, dar și explicații despre lipsa intervențiilor în școli. În timp ce dealerii vând nestingheriți în fața liceelor, MAI pare mai preocupat de supravegherea protestelor, monitorizarea rețelelor sociale pentru „dezinformare” sau protejarea intereselor politice. Cazuri precum hărțuirea jurnalistei Ana-Maria Gebăilă din Craiova, anchetată pentru postări critice, sau presiunile asupra activiștilor civici sugerează o agendă care deviază de la prioritățile reale. Am întrebat de ce poliția nu folosește tehnologia – camere de supraveghere, monitorizarea darknet-ului – pentru a opri traficul de droguri, în condițiile în care tinerii sunt recrutați pe grupuri de WhatsApp sau Telegram. Această aparentă lipsă de focus pe cea mai gravă problemă care afectează tinerii – consumul de droguri – alimentează suspiciunile că MAI are alte priorități, mai degrabă politice decât legate de siguranța publică.

În interpelarea către ministrul Sănătății, ați subliniat impactul medical al consumului de droguri. Ce probleme ați identificat în sistemul de sănătate?

Sistemul de sănătate este complet nepregătit pentru această criză. În interpelarea adresată ministrului Rafila, am cerut date despre tinerii internați pentru consum de droguri între 2015 și 2024, inclusiv numărul de persoane unice și media internărilor per persoană. S-a întrebat și despre rata de vindecare, care, conform Centrului Sf. Stelian din București, este de doar 5-6% pentru tinerii tratați. Această cifră este inacceptabilă. Substanțele sintetice provoacă leziuni corticale severe, schizofrenie și alte tulburări psihice, dar spitalele de psihiatrie, unde sunt trimiși majoritatea tinerilor, nu sunt echipate pentru reabilitarea dependenței. Centrele specializate, precum Sf. Stelian, cu doar 45 de paturi, sau Voila, cu 24 de paturi, sunt copleșite. Am întrebat de ce nu există mai multe centre finanțate de stat și ce buget este alocat pentru dezintoxicare. Un centru de 40 de paturi costă un milion de euro, dar proiectul din 2024 pentru opt centre regionale este în continuare blocat. Mai mult, tinerii externați nu beneficiază de urmărire medicală sau consiliere, ceea ce duce la recidive. Colaborarea cu MAI și ANA este slabă, iar Ministerul Sănătății pasează responsabilitatea în loc să dezvolte un sistem integrat de reabilitare.

Cum explicați faptul că, în ciuda alocărilor bugetare în creștere, traficul și consumul de droguri continuă să se extindă?

Aceasta este una dintre întrebările cheie din interpelarea către prim-ministru. Am cerut detalii despre bugetul alocat Strategiei Naționale Antidrog și despre cum sunt utilizate aceste fonduri. Deși sumele au crescut, impactul este minim. De exemplu, MAI a primit resurse suplimentare pentru combaterea traficului, dar Portul Constanța rămâne o poartă de intrare în țară pentru droguri, iar poliția nu patrulează în jurul școlilor. În sănătate, fondurile pentru dezintoxicare sunt insuficiente – Programul Național de Sănătate Mintală alocă doar o fracțiune pentru dependență. Lipsa de coordonare interinstituțională este o problemă majoră: MAI, Ministerul Sănătății și ANA funcționează în silozuri, fără o strategie unitară. Am cerut indicatori de performanță pentru a evalua succesul strategiilor, pentru că rezultatele actuale – creșterea consumului, scăderea vârstei de debut – arată un eșec sistemic. Cetățenii au dreptul să știe de ce banii lor nu produc schimbări reale.

Ați ridicat în interpelări suspiciuni despre implicarea unor angajați din instituțiile statului în traficul de droguri. Cât de întemeiate sunt aceste acuzații?

Suspiciunile sunt larg răspândite și nu pot fi ignorate. În interpelările către prim-ministru și ministrul Afacerilor Interne, am cerut măsuri pentru a investiga posibila complicitate a unor oficiali din poliție, vamă sau alte structuri. Cazuri precum cel al polițistului din Craiova, prins în 2023 facilitând o rețea de trafic, sau rapoartele despre corupția din Portul Constanța ridică semne de întrebare. Am solicitat detalii despre mecanismele de control intern din MAI și despre cazurile de corupție identificate. Lipsa unor anchete publice și transparente alimentează percepția că anumite persoane influente sunt protejate. Dacă statul vrea să recâștige încrederea cetățenilor, trebuie să arate că nimeni nu este mai presus de lege.

Ce rol joacă educația și prevenția în combaterea consumului de droguri, și ce ați cerut în acest sens?

Prevenția este esențială, dar în prezent aproape inexistentă. În interpelarea către prim-ministru, Am cerut detalii despre programele de educație antidrog din școli. Am solicitat inițiative pentru a contracara promovarea drogurilor pe rețelele sociale, unde tinerii sunt ținta dealerilor. Federația Națională a Părinților (Edupart) a semnalat că drogurile sunt „regula” în școli, iar profesorii nu sunt pregătiți să gestioneze această problemă. S-a cerut MAI să explice de ce nu există campanii vizibile în comunitățile vulnerabile, unde consumul este în creștere. De asemenea, s-a întrebat Ministerul Sănătății despre rolul consilierilor școlari în identificarea cazurilor de consum. Actualele programe ANA, precum vizitele ocazionale în școli, sunt superficiale și nu au impact. Avem nevoie de educație sistematică, începând din gimnaziu, și de implicarea liderilor locali pentru a schimba mentalitățile.

Ce măsuri propuneți pentru a aborda această criză?

Desigur, soluțiile trebuie căutate în baza unor analize multidimensionale a fenomenului. Trebuie echipe multidisciplinare care să propună un plan, dar la fel de important este să ne însușim stragiile care au dat roade în Occident. Oricum, pe baza interpelărilor, aș spune că se propun cel puțin următoarele măsuri:

• Consolidarea controalelor în Portul Constanța, prin investiții în scanere de ultimă generație și colaborare cu Europol și DEA pentru a bloca rutele de tranzit.

• Patrule polițienești regulate în jurul școlilor și universităților, cu echipe specializate care să monitorizeze platformele online unde tinerii sunt recrutați de dealeri.

• Extinderea centrelor de reabilitare, cu un buget clar alocat de Ministerul Sănătății. Proiectul pentru opt centre regionale trebuie implementat până în 2027.

• Programe de prevenție eficiente, cu profesori și consilieri școlari pregătiți și campanii adaptate la rețelele sociale, unde tinerii sunt expuși la promovarea drogurilor.

• Investigații transparente privind corupția, cu sancțiuni dure pentru orice oficial implicat în trafic, pentru a restabili încrederea publică.

• Reorganizarea ANA, eventual sub Ministerul Sănătății, pentru a trata consumul ca o problemă de sănătate publică, nu doar ca infracțiune.

• Finanțare suplimentară pentru sănătate mintală, inclusiv pentru servicii ambulatorii și urmărire post-externare a tinerilor tratați.

• Colaborare interinstituțională reală, cu protocoale clare între MAI, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și ANA.

• Implicarea comunităților locale, prin ONG-uri și lideri de opinie, pentru a preveni consumul în zonele vulnerabile.

• Campanii de conștientizare naționale, care să arate impactul real al drogurilor – de la leziuni cerebrale la familii distruse – și să încurajeze părinții să fie vigilenți.

Aceste măsuri nu sunt opționale – sunt o datorie față de generațiile viitoare. Dacă statul continuă să trateze problema cu superficialitate, vom plăti un preț enorm.

Ce mesaj aveți pentru familiile afectate, precum cea a lui Rareș Ion?

Durerea pierderii unui copil, precum Rareș, sau lupta cu dependența este de nedescris. Rareș era un tânăr cu vise, dar anturajul și lipsa unui sistem de sprijin l-au doborât. Ca și președinte al Comisiei de Tineret și Sport din Senatul României, promit acestor familii continuarea presiunii pe autorități prin interpelări, audieri și propuneri legislative. Lupta lor este și a noastră, și nu voi renunța să lupt până când copiii noștri nu vor mai fi victimele acestui flagel. Cred că implicarea asociațiilor de părinți este foarte importantă. Acestea trebuie să solicite autorităților locale măsuri să facă presiune, căci orice lucrur se pare că se poate câștiga astăzi doar prin mari presiuni. Chiar și cei care nu au copiii prinși de acest flagel trebuie să lupte, căci nu se știe, mâine orice poate ajunge victima directă sau indirectă a consumului de droguri. Eu am prieteni cu copiii minunați, șefi de promoție care au ajuns mai mult din dorința de a fi luați în seamă de ceilalți să consume droguri sintetice care le-au provocat grave afecțiuni neuronale și psihiatrice.

Ce așteptări aveți de la răspunsurile la interpelările dumneavoastră?

Aștept răspunsuri detaliate, bazate pe date concrete, nu promisiuni goale. Am cerut statistici precise – de la numărul rețelelor destructurate la bugetul pentru reabilitare –, dar și planuri clare de acțiune. Cetățenii merită transparență și rezultate, nu comunicate sterile. Sperăm ca prim-ministrul, ministrul Predoiu și ministrul Rafila să înțeleagă gravitatea crizei și să propună măsuri care să oprească această hemoragie socială. Răspunsurile vor fi monitorizate îndeaproape, cu posibilitatea organizării de audieri în comisie dacă este nevoie.

Vă mulțumim și le așteptăm!

Criza drogurilor – o amenințare la adresa viitorului României

Doamnelor si domnilor senatori, România se confruntă cu o criză de o gravitate fără precedent: epidemia consumului și traficului de droguri, un flagel care distruge viețile tinerilor, devastează familii și subminează securitatea națională. Tragicul caz al lui Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani decedat pe 15 aprilie 2025 din cauza unei supradoze, ilustrează dureros această realitate.

Rareș, ca mii de alți tineri, a căzut victimă dependenței, prins într-un sistem care nu l-a protejat. Responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai poporului, este să cerem măsuri urgente pentru a opri această hemoragie socială. Fenomenul drogurilor, calificat de CSAT în octombrie 2023 drept un risc major la securitatea națională, a atins proporții alarmante.

Consumul în rândul tinerilor între 12 și 34 de ani a crescut de cinci ori în ultimul deceniu, iar vârsta de debut a scăzut la 10-11 ani, conform datelor Spitalului Obregia.

Numărul minorilor internați pentru consum de droguri a crescut de patru ori între 2021 și 2023. Un sondaj al Prefecturii București din 2024 arată că unul din trei elevi din capitală consideră drogurile o problemă în școala lor. Substanțele sintetice, disponibile la prețuri de 5-10 lei pe doză, sunt omniprezente în licee, campusuri universitare, cartiere marginale și chiar în mediul rural, provocând schizofrenie, leziuni corticale ireversibile și dependență cronică.

Familiile trăiesc drame de nedescris, iar societatea își pierde viitorul. În fața acestei crize, instituțiile statului par depășite. Drogurile sunt vândute nestingherit în școli, în toalete, în curtea școlii sau în fața porții, fără intervenții eficiente ale poliției. Filmulețe postate de tineri pe TikTok, inclusiv de Rareș Ion, arată consumul de droguri la vedere, dar măsurile lipsesc.

Portul Constanța, principala poartă de intrare pentru cocaină și heroină, conform rapoartelor Europol, rămâne vulnerabil, permițând distribuția drogurilor în toată țara. Suspiciuni persistente, împărtășite de cetățeni, sugerează complicitatea, cel puțin pasivă, a unor persoane din poliție, vamă sau alte structuri, alimentate de cazuri precum cel al polițistului din Craiova, prins în 2023 facilitând o rețea de trafic.

Aceste acuzații necesită investigații transparente pentru a restabili încrederea publică. Percepția publică este că MAI prioritizează alte agende – supravegherea protestelor, monitorizarea rețelelor sociale pentru „dezinformare” sau protejarea intereselor politice, așa-numita „poliție politică”, în detrimentul luptei împotriva drogurilor. Cazuri precum hărțuirea jurnalistei Ana-Maria Gebăilă din Craiova pentru postări critice întăresc această impresie.

Tehnologiile moderne, precum camerele de supraveghere sau monitorizarea darknet-ului, nu sunt folosite eficient pentru a opri recrutarea tinerilor pe platforme ca WhatsApp sau Telegram, deși dealerii operează la vedere. Sistemul de sănătate este la fel de nepregătit. Doar 5-6% dintre tinerii tratați scapă de dependență, conform Centrului Sf. Stelian din București, o cifră inacceptabilă.

Spitalele de psihiatrie, inadecvate pentru reabilitare, sunt supraaglomerate, iar centrele specializate, precum Sf. Stelian (45 de paturi) sau Voila (24 de paturi), sunt insuficiente. Proiectul din 2024 pentru opt centre regionale este blocat, deși un centru de 40 de paturi costă un milion de euro.

Tinerii externați nu beneficiază de urmărire medicală sau consiliere, ceea ce duce la recidivare. Colaborarea între MAI, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și ANA este slabă, iar fondurile alocate, deși în creștere, nu produc rezultate vizibile. Acțiunile raportate în presă – confiscări ocazionale sau arestări – sunt „praf în ochi” față de amploarea crizei. În 2023, DIICOT a destructurat 59 de grupuri infracționale, dar rețelele continuă să prospere, iar substanțele sintetice sunt mai accesibile ca niciodată.

Comunicatele triumfaliste ascund o realitate dură: drogurile sunt „regula” în școli, conform Federației Naționale a Părinților (Edupart). Bugetele crescute nu se traduc în soluții, iar lipsa de coordonare interinstituțională agravează situația. Prevenția este aproape inexistentă. Programele de educație antidrog din școli sunt superficiale, profesorii nu sunt pregătiți, iar campaniile pe rețelele sociale, unde tinerii sunt ținta dealerilor, lipsesc. Comunitățile vulnerabile, unde consumul crește rapid, sunt neglijate.

Această criză nu este doar o problemă de ordine publică sau sănătate, este o chestiune de supraviețuire a societății românești.

Propunem următoarele măsuri urgente:

- Consolidarea controalelor în Portul Constanța, prin investiții în tehnologie avansată și colaborare cu Europol și DEA.

- Patrule polițienești regulate în jurul școlilor și universităților, cu monitorizarea platformelor online unde tinerii sunt recrutați.

- Extinderea centrelor de reabilitare, cu finanțare clară pentru opt centre regionale până în 2027.

- Programe de prevenție eficiente în școli, cu profesori și consilieri pregătiți și campanii adaptate la rețelele sociale.
Investigații transparente privind corupția, cu sancțiuni dure pentru orice oficial implicat în trafic.

- Reorganizarea ANA sub Ministerul Sănătății, pentru a trata consumul ca o problemă de sănătate publică.

- Finanțare suplimentară pentru sănătate mintală, inclusiv servicii ambulatorii și urmărire post-externare.

- Colaborare interinstituțională, cu protocoale clare între ministere și ANA.

- Implicarea comunităților locale, prin ONG-uri și lideri de opinie, pentru prevenție în zonele vulnerabile.

- Campanii naționale de conștientizare, care să arate impactul drogurilor și să mobilizeze societatea.

Doamnelor și domnilor senatori, criza drogurilor este o rană deschisă a societății românești. Familiile, precum cea a lui Rareș Ion, merită mai mult decât promisiuni. Le datorăm tinerilor noștri un viitor liber de acest flagel.

Cerem Guvernului să trateze această problemă ca pe o prioritate națională și să implementeze măsurile necesare. Împreună, putem reda speranța generațiilor viitoare.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, 

Senator A.U.R. Vlăescu Virgiliu Gheorghe

Parlamentul României

INTERPELARE

Obiectul Interpelării – Strategia Guvernului României pentru combatereatraficului și consumului de droguri, în contextul cazului tragic al tânărului Rareș Ion

Stimate domnule Ministru,

Traficul și consumul ilicit de droguri reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa societății românești, cu un impact devastator asupra tinerilor, familiilor și comunităților. Tragicul deces al tânărului Rareș Ion, cauzat de o supradoză de substanțe stupefiante, este doar unul dintre numeroasele cazuri care ilustrează urgența unei acțiuni guvernamentale ferme și coordonate. Acest fenomen, calificat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în octombrie 2023 drept un risc major la adresa securității individuale și naționale, este alimentat de rețele transnaționale de crimă organizată, de accesul facil al tinerilor la substanțe ilegale și de o serie de vulnerabilități sistemice.

Conform rapoartelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), cantitatea de droguri confiscate în România a crescut semnificativ în ultimii ani, însă acest lucru reflectă doar o parte a problemei, traficul și consumul fiind în continuare în ascensiune. Statisticile Agenției Naționale Antidrog (ANA) indică o creștere de cinci ori a consumului de droguri în rândul tinerilor cu vârste între 12 și 34 de ani în ultimul deceniu, iar vârsta de debut a consumului a scăzut alarmant la 11-12 ani. În acest context, vă adresez această interpelare pentru a solicita clarificări detaliate privind strategia și acțiunile Guvernului României pentru combaterea traficului și consumului de droguri.

Vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

Vă rugăm să detaliați obiectivele și măsurile concrete prevăzute în Strategia Națională în Domeniul Drogurilor 2022-2026, cu accent pe reducerea cererii (prin prevenție și tratament) și a ofertei (prin destructurarea rețelelor de trafic).

Cum se asigură coordonarea interinstituțională între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor pentru implementarea eficientă a acestei strategii?

Ce indicatori de performanță sunt utilizați pentru a evalua succesul strategiei, și care sunt rezultatele obținute în 2023 și 2024?

Rapoartele ANA semnalează că unul din trei elevi din București consideră drogurile o problemă în școala lor, iar consumul de substanțe noi, precum drogurile sintetice, este în creștere. Ce factori sociali, economici sau sistemici contribuie la această tendință?

Există lacune în programele de educație antidrog, în accesul la servicii de consiliere și tratament sau în capacitatea forțelor de ordine de a contracara rețelele de distribuție?

Ce măsuri sunt luate pentru a aborda influența platformelor online și a darknet-ului, care facilitează accesul tinerilor la droguri?

Suspiciunile tot mai frecvente din spațiul public sugerează că traficul de droguri ar putea beneficia, cel puțin pasiv, de complicitatea unor persoane influente din sfera politică sau din structurile de aplicare a legii. Ce mecanisme de control și investigare sunt implementate pentru a verifica astfel de acuzații?

Cum asigură Ministerul Afacerilor Interne integritatea cadrelor din poliție și din alte structuri implicate în combaterea criminalității organizate?

Ce măsuri concrete sunt luate pentru a preveni corupția în aceste instituții, având în vedere că încrederea publicului în eficiența lor este esențială?

Portul Constanța este recunoscut ca principala poartă de intrare pentru droguri, în special cocaină și heroină, provenite din America de Sud și Asia.

Ce tehnologii și protocoale sunt utilizate pentru scanarea containerelor și prevenirea introducerii substanțelor ilegale?

Există suficiente resurse umane și logistice alocate Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal pentru a gestiona acest flux? Dacă nu, ce investiții sunt planificate?

Cum colaborează România cu organizații internaționale, precum Europol sau DEA, pentru a monitoriza și bloca rutele de trafic prin Portul Constanța?

Având în vedere că minorii sunt tot mai des implicați în consumul și distribuția de droguri, ce programe de educație și prevenție sunt implementate în școli la nivel național?

Cum sunt pregătiți profesorii și consilierii școlari pentru a identifica și gestiona cazurile de consum de droguri în rândul elevilor?

Ce inițiative există pentru a contracara promovarea consumului de droguri prin rețelele de socializare și aplicațiile de mesagerie, care sunt tot mai utilizate de dealeri pentru a atrage tinerii?

Vă rugăm să precizați bugetul alocat anual pentru Strategia Națională Antidrog, inclusiv pentru prevenție, tratament, reintegrare socială și combaterea traficului.

Cum sunt distribuite aceste fonduri între instituțiile responsabile (ANA, MAI, Ministerul Sănătății etc.), și ce procent este direcționat către programele dedicate tinerilor?

Există planuri pentru suplimentarea finanțării, având în vedere amploarea fenomenului și necesitatea extinderii centrelor de reabilitare și a campaniilor de conștientizare?

Având în vedere că România este o țară de tranzit pentru droguri provenite din rute globale, ce acorduri sau inițiative comune sunt în vigoare cu statele vecine și cu partenerii din Uniunea Europeană pentru destructurarea rețelelor transnaționale?

Cum contribuie România la eforturile regionale și globale de monitorizare a traficului de droguri, inclusiv prin schimbul de informații cu agenții precum Interpol sau UNODC?

Ce măsuri sunt luate pentru a preveni exportul drogurilor sintetice produse în România către alte state, așa cum au semnalat unele rapoarte internaționale?

Aceste întrebări reflectă preocupările stringente ale cetățenilor față de amplificarea fenomenului drogurilor și impactul său tragic asupra tinerilor, așa cum ilustrează cazul lui Rareș Ion. Solicităm răspunsuri detaliate, care să includă o evaluare realistă a situației actuale, rezultatele obținute și un plan concret pentru intensificarea luptei împotriva traficului și consumului de droguri. Cetățenii României așteaptă măsuri eficiente pentru a proteja generațiile viitoare și pentru a restabili siguranța comunităților.

Vă solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc!

Cu deosebită considerație,

Senator VLĂESCU VIRGILIU GEORGE

Parlamentul României
SENAT

INTERPELARE

Adresată: Domnului Alexandru Rafila, Ministru al Sănătății al României
De către Domnul senator: Virgiliu-George Vlăescu
Circumscripția electorală: Suceava Nr. 35
Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 23 aprilie 2025

Obiectul Interpelării – Incapacitatea sistemului de sănătate de a răspunde nevoilor tinerilor dependenți de droguri, în contextul cazului Rareș Ion și al crizei consumului de substanțe stupefiante

Stimate domnule Ministru,

Consumul de droguri, în special al substanțelor sintetice, a devenit o criză majoră care distruge viețile a mii de tineri din România și aruncă familiile acestora într-o dramă profundă. Cazul tragic al lui Rareș Ion, un tânăr de doar 20 de ani care a murit pe 15 aprilie 2025 din cauza unei supradoze, este un semnal de alarmă dureros pentru societatea românească. Rareș, ca mulți alți tineri, a căzut victimă dependenței, ajungând în ghearele unui sistem
care nu a reușit să -l salveze. Mii de familii trăiesc această tragedie, descoperindu-și copiii incapabili să mai ducă o viață normală, afectați de tulburări psihice grave, precum sindromul schizofrenic, sau de leziuni ireversibile ale creierului cauzate de consumul de droguri sintetice. Aceste substanțe, accesibile și extrem de periculoase, transformă rapid consumatorii în umbre ale fostului lor sine, lăsând în urmă durere și neputință.

Datele oficiale indică o creștere alarmantă a consumului de droguri în rândul tinerilor, cu o scădere a vârstei de debut la 10-11 ani, potrivit Spitalului Obregia și Ministerului Afacerilor Interne. Numărul minorilor internați pentru
consum de droguri a crescut de patru ori între 2021 și 2023, conform aceluiași spital, iar centrele de tratare a dependenței, precum Sf. Stelian din București, sunt copleșite de cereri, având o capacitate extrem de limitată. În ciuda acestor realități, sistemul de sănătate din România pare incapabil să ofere soluții adecvate, lipsind centrele specializate, programele de reabilitare pe termen lung și o colaborare eficientă cu alte instituții. Cetățenii României așteaptă răspunsuri clare și măsuri concrete din partea Ministerului Sănătății pentru a proteja generațiile viitoare și a oferi sprijin real celor afectați.

Având în vedere responsabilitatea Ministerului Sănătății în gestionarea sănătății publice și a tratamentului dependenței de droguri, vă solicit să răspundeți detaliat următoarelor întrebări:

1. Vă rugăm să furnizați statistici detaliate privind numărul total de tineri (sub 25 de ani) internați în unități medicale pentru probleme legate de consumul de droguri între 2015 și 2024, specificând numărul de persoane unice și media internărilor per persoană.

2. Ce tipuri de substanțe (ex. cannabis, droguri sintetice, opioide) sunt cel mai frecvent asociate cu aceste internări?

3. Cum sunt centralizate aceste date la nivel național, și ce măsuri ia Ministerul Sănătății pentru a îmbunătăți acuratețea lor?

4. Există un sistem național de monitorizare post-externare pentru tinerii tratați pentru dependență de droguri? Dacă da, ce procent dintre aceștia beneficiază de urmărire medicală sau psihologică?

5. Ce servicii ambulatorii (ex. consiliere psihologică, grupuri terapeutice) sunt oferite pentru a preveni „recăderea”, și în ce măsură sunt accesibile în afara marilor orașe?

6. Cum colaborează Ministerul Sănătății cu ONG-urile și centrele private pentru a asigura continuitatea  tratamentului?

7. Vă rugăm să precizați rata de succes a tratamentelor pentru dependență în spitalele și centrele din subordinea Ministerului Sănătății, definită ca abstinență pe termen lung (minim un an).

8. Conform Centrului Sf. Stelian, doar 5 -6% dintre tinerii tratați scapă de dependență. Ce măsuri ia Ministerul Sănătății pentru a îmbunătăți această rată extrem de scăzută?

9. Ce factori contribuie la recidiva ridicată, și ce strategii sunt implementate pentru a-i contracara?

10. Capacitatea centrelor de tratare a dependenței, precum Sf. Stelian din București, este insuficientă, iar numărul celor care solicită ajutor crește anual.

De ce nu există mai multe centre de reabilitare finanțate și susținute de Ministerul Sănătății?

11. Spitalul Sf. Stelian are doar 45 de paturi, iar alte centre, precum cel de la Voila (24 de paturi), sunt insuficiente pentru cererea națională. Ce planuri concrete are Ministerul Sănătății pentru extinderea infrastructurii de reabilitare?

12. De ce proiectul de lege din 2024 pentru înființarea a opt centre regionale de dezintoxicare nu a fost încă implementat, și care este calendarul prevăzut?

13. Ce programe finanțează Ministerul Sănătății pentru consiliere psihologică și terapie de grup, și câte astfel de servicii sunt disponibile în județele fără centre specializate?

14. Cum explicați faptul că spitalele de psihiatrie, inadecvate pentru reabilitarea dependenței, sunt principala opțiune pentru tineri, conform specialiștilor?

15. Ce protocoale de colaborare există între Ministerul Sănătății, MAI și Agenția Națională pentru Coordonare și Politici în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor, pentru a asigura un parcurs integrat de la prevenție la reabilitare?
16. Cum contribuie Ministerul Sănătății la implementarea Strategiei Naționale Antidrog 2022-2026, în special în componenta de tratament și reintegrare socială?

17. Ce măsuri ia Ministerul Sănătății pentru a sprijini inițiativele MAI, precum centrele de tratare a minorilor, în județe precum Timiș?

18. Vă rugăm să detaliați bugetul alocat anual (2015-2024) pentru programele de dezintoxicare și reabilitare a tinerilor dependenți, inclusiv sumele din Programul Național de Sănătate Mintală.

19. Ce procent din acest buget este destinat minorilor, și cum este distribuit între spitale, centre de reabilitare și servicii ambulatorii?

20. Având în vedere costurile estimate de un milion de euro pentru un centru de 40 de paturi, ce fonduri suplimentare sunt planificate pentru extinderea capacității de tratament?

Aceste întrebări reflectă îngrijorarea profundă a cetățenilor față de incapacitatea sistemului de sănătate de a răspunde crizei consumului de droguri, care afectează tot mai mulți tineri, așa cum ilustrează tragedia lui

Rareș Ion. Lipsa centrelor de reabilitare, rata scăzută de vindecare și accesul limitat la servicii de consiliere subminează eforturile de salvare a generațiilor viitoare. Solicităm răspunsuri detaliate, bazate pe date concrete, și un plan clar pentru reformarea sistemului de sănătate în gestionarea dependenței de droguri.

Vă solicit răspuns scris.
Vă mulțumesc!
Cu deosebită considerație,
Senator VLĂESCU VIRGILIU GEORGE

Parlamentul României
SENAT

INTERPELARE

Adresată: Domnului Cătălin Predoiu, Ministrul Afacerilor Interne al României
De către Domnul senator: Virgiliu-George Vlăescu
Circumscripția electorală: Suceava Nr. 35
Grupul Parlamentar: A.U.R.
Ședința Senatului din data de: 23 aprilie 2025

Obiectul Interpelării – Ineficiența Ministerului Afacerilor Interne în combaterea traficului și consumului de droguri, în contextul cazului Rareș Ion și al impactului devastator asupra tinerilor.

Stimate domnule Ministru,

Traficul și consumul ilicit de droguri, în special al substanțelor sintetice, au devenit un flagel care distruge viețile a mii de tineri din România și aruncă familiile acestora într-o dramă fără sfârșit. Cazul tragic al tânărului Rareș Ion,
decedat la doar 20 de ani din cauza unei supradoze, pe 15 aprilie 2025, este doar un exemplu dureros al acestui fenomen scăpat de sub control. Rareș, un tânăr cu un viitor promițător, a fost prins în capcana dependenței, la fel ca nenumărați alți adolescenți și tineri care, din cauza consumului de droguri, ajung incapabili să ducă o viață normală, suferind adesea de tulburări psihice grave, inclusiv sindrom schizofrenic, sau de leziuni ireversibile ale creierului.

Aceste substanțe, în special cele sintetice, transformă rapid consumatorii în umbre ale propriei lor existențe, lăsând în urmă familii devastate și o societate tot mai vulnerabilă.

În pofida declarațiilor oficiale și a alocărilor bugetare în creștere pentru combaterea traficului de droguri, fenomenul continuă să se extindă cu o viteză alarmantă, iar consumul în rândul tinerilor, inclusiv în școli și licee, este omniprezent. Un sondaj realizat de Prefectura București în 2024 arată că unul din trei elevi din capitală consideră consumul de droguri o problemă în școala lor, iar vârsta de debut a consumului a scăzut la 10-11 ani, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne și ale Spitalului Obregia. În acest context, cetățenii României își exprimă profundă îngrijorare față de aparenta ineficiență sau lipsă de interes a Ministerului Afacerilor Interne în gestionarea
acestui fenomen, care pune în pericol sănătatea publică și securitatea națională, așa cum a fost recunoscut de CSAT în octombrie 2023.

Având în vedere responsabilitatea directă a Ministerului Afacerilor Interne în coordonarea luptei împotriva traficului de droguri, vă solicit să răspundeți detaliat următoarelor întrebări:

- Consumul și distribuția de droguri sunt raportate frecvent în licee, fie în incinta acestora, fie în imediata vecinătate. Ce măsuri concrete ia Poliția Română pentru a preveni și combate aceste activități în școli?

- De ce nu există o prezență mai vizibilă a poliției în zonele din jurul unităților de învățământ, unde dealerii operează nestingheriți?

- Ce protocoale de colaborare există între Poliția Română și inspectoratele școlare pentru a monitoriza și stopa acest fenomen?

-țÎn ciuda disponibilității tehnologiei de supraveghere și a vizibilității publice a consumului de droguri pe platforme precum TikTok, Poliția Română pare să nu reacționeze prompt. Cum explicați această pasivitate, care creează
impresia că poliția tolerează fenomenul?

- Ce măsuri ia MAI pentru a monitoriza platformele online și darknet -ul, unde se promovează și se comercializează droguri?

- Există echipe specializate în cadrul Poliției Române care să analizeze conținutul online generat de tineri pentru a identifica și preveni activitățile infracționale legate de droguri?

Vă rugăm să furnizați date concrete privind numărul grupurilor infracționale organizate implicate în traficul de droguri destructurate anual între 2015 și 2024, conform rapoartelor DIICOT și ale Poliției Române.

- Ce procent din rețelele estimate a opera în România a fost neutralizat în această perioadă?

- Care au fost principalele obstacole în destructurarea acestor rețele?

- Vă rugăm să prezentați statistici detaliate privind numărul persoanelor arestate pentru trafic de droguri (inclusiv dealeri de stradă) în perioada 2015- 2024, cu distincție între droguri de risc și de mare risc.

- Câte dintre aceste arestări au dus la condamnări definitive?

- Ce măsuri ia MAI pentru a preveni recidiva în rândul dealerilor eliberați?

- Suspiciunile publice privind complicitatea unor oficiali din poliție, vamă sau alte instituții ale statului în traficul de droguri sunt tot mai frecvente. Ce investigații a inițiat MAI pentru a verifica aceste acuzații?

- Ce mecanisme de control intern există pentru a preveni corupția în structurile responsabile de combaterea traficului de droguri?

- Ați identificat cazuri concrete de implicare a angajaților MAI în acest fenomen? Dacă da, ce sancțiuni au fost aplicate?

- Bugetele alocate structurilor MAI și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor au crescut, însă traficul și consumul de droguri sunt în ascensiune. Care sunt cauzele acestei ineficiențe?
Ce lacune există în coordonarea dintre MAI, DIICOT și alte instituții în implementarea Strategiei Naționale Antidrog 2022-2026?

- Cum evaluați performanța structurilor MAI responsabile de combaterea traficului de droguri, în condițiile în care fenomenul continuă să se agraveze?

- Vă rugăm să prezentați date actualizate din rapoartele fostei ANA sau ale altor instituții privind numărul estimat de tineri (sub 25 de ani) care consumă droguri ocazional și al celor dependenți, inclusiv o defalcare pe tipuri de substanțe (ex. cannabis, droguri sintetice).

- Ce metodologii sunt utilizate pentru colectarea acestor date, și cât de precise sunt estimările?

- Cum folosește MAI aceste statistici pentru a ajusta strategiile de prevenție și combatere?

- În cartierele marginale și în mediul rural, consumul de droguri este în creștere, conform Federației Naționale a Părinților (Edupart). Ce programe de prevenire derulează MAI în aceste zone?

- De ce campaniile de informare și educație antidrog au un impact limitat, în condițiile în care tinerii continuă să fie expuși dealerilor și substanțelor ilegale?

- Ce măsuri ia MAI pentru a implica liderii comunităților locale în prevenirea consumului de droguri?

Aceste întrebări reflectă indignarea și disperarea cetățenilor față de incapacitatea aparentă a Ministerului Afacerilor Interne de a controla un fenomen care distruge viețile tinerilor și familiilor din România. Cazul lui Rareș Ion, alături de miile de alte drame neraportate, subliniază necesitatea unor măsuri urgente și eficiente. Solicităm răspunsuri clare, bazate pe date concrete, și un angajament ferm pentru reformarea abordării MAI în combaterea traficului și consumului de droguri.

Vă solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc!
Cu deosebită considerație,
Senator VLĂESCU VIRGILIU GEORGE