ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, în legătură cu legile Justiției, că puterea legiuitoare este Parlamentul, iar justiția nu poate fi și judecător și creator de legi, în același timp.

„Le transmit celor care intervin în această dezbatere că până la urmă trebuie să respectăm principiul independenței și separației puterilor în stat. Puterea legiuitoare este Parlamentul, justiția aplică legile, nu face justiția legile, nu pot să fie și judecător și creator de legi în același timp. Nu înseamnă că nu facem un dialog constructiv, că nu ținem seama de opiniile justiției. Dar Parlamentul este structura care legiferează, nu există sistem de co-legiferare, noi și cu justiția, pe legile justiției", a afirmat Tăriceanu, la Mamaia, după ședința conducerii ALDE.

El a spus că în ultima perioadă a observat „o încercare din ce în ce mai vizibilă de cooptare în procesul legislativ alte puteri care nu au această vocație".

„Unii dintre procurori vor să devină co-legiuitori cu Parlamentul. Lucrul acesta nu se poate. O consultare este prevăzută legal, a CSM, și cred că o consultare și cu societatea, cu ONG este utilă, cu asociațiile profesionale și, după cum ați văzut acest proces a început și va continua în următoarea perioadă. CSM urmează să dea avizul în 30 de zile. Dar decizia finală a pachetului de legi suveran este Parlamentul. Și nu cred că într-o stare de normalitate, nu am văzut într-o altă țară din UE, la procesul de legiferare să ia parte activă alte entități", a afirmat Tăriceanu.

El a spus că își va exprima poziția față de pachetul de legi privind justiția când acestea vor ajunge la Parlament.

„Nu am să intru în detalii cu privire la proiectul de lege. (...) Am văzut o analiză pertinentă făcută de UNJR, pe puncte, în care argumentat își prezintă poziția. Cred că așa trebuie dusă o dezbatere care în final să ducă la restabilirea democrației, a normelor statului de drept care înseamnă independența justiției în României, respectarea votului cetățenilor, respectarea instituțiilor democratice și renunțarea la acest sistem de putere paralel care s-a creat în România ultimelor ani pe care îl vedem cum reacționează în momentul de față extrem de violent de teama că își va pierde influența pe care a exercitat-o până acum în detrimentul cetățenilor și a votului exprimat de ei", a precizat Tăriceanu.

„Din păcate, în România, într-o zonă a societății, într-o zonă politică și nu numai în zona politică a partidelor, dar și în zona civilă, văd de dimineață până seara unii care agită problema corupției. Problema corupției este o problemă în toate țările Uniunii Europene și în toate țările din lume, inclusiv în România, dar principala problemă a României este lipsa de respect pentru drepturile și libertățile cetățenilor. Și eu m-aș fi așteptat ca un partid care a fost în trecut liberal să se preocupe de libertatea cetățenilor, și nu să aplaude, cum spunea colegul meu Vosganian, defilarea cătușelor. Dar e problema lor. Mă preocupă însă că intelectuali de prestigiu nu văd care este problema fundamentală, că în România s-a creat un sistem paralel de putere, că puterea, în loc să fie exercitată în mod democratic, este exercitată de alte forțe care acum încearcă cu disperare să-și păstreze pozițiile obținute în ultimii 10 ani printr-o serie de decizii care au transformat România în orice altceva, dar nu într-un stat de drept", a declarat liderul ALDE, la Mamaia, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii.

Călin Popescu Tăriceanu a mai opinat că, pe fondul campaniei anticorupție, clamată de diplomații străini, s-a dorit, de fapt, decredibilizarea instituțiilor statului, culpabilizarea mediului de afaceri românesc, concomitent cu slăbirea forței economice autohtone și pierderea încrederii în statul român.

„România, de 27 de ani, încet, încet, a devenit o țară care este o excelentă piață de desfacere. Văd că vin firme peste firme care propun contracte de achiziții publice, de înzestrare în armată și așa mai departe și care văd că vor să pună la respect pe toată lumea dându-ne lecții de anticorupție. Există, bineînțeles, o diferență de tratament. Dacă un demnitar român ar promova o firmă românească ar fi imediat acuzat de trafic de influență. Dar ambasadele străine au văzut că nu există aliat mai bun, în acest demers de a-și promova firmele și interesele lor, decât DNA. Ele nu au mai avut să facă altceva în plus decât să vină pe această piață în care toate firmele românești au fost decapitate, nu mai există o firmă importantă românească de lucrări publice. Toate contractele de lucrări publice sunt câștigate de firme străine. Noi nu avem nicio firmă românească care să participe ca prim contractant, la lucrări de infrastructură", a spus Tăriceanu.

Liderul ALDE a mai afirmat că în România au apărut puteri care au scăpat de sub orice control pentru că „noi vorbim numai despre corupția financiară și nu vorbim deloc despre corupția de putere, de care este cuprinsă această instituție care se numește DNA și Parchetul General. Ei vor să mențină putere pentru ei în această beție de putere. Corupția puterii — iată la ce s-a ajuns".