Doi bărbați din comuna Recea (Maramureș) au fost condamnați de Curtea de Apel Cluj la închisoare cu executare pentru că l-au amenințat cu moartea pe ajutorul șefului de post din comună.

C.M. (32 ani) și C.M.R. (53 ani), tatăl acestuia, fuseseră condamnați inițial de către Judecătoria Baia Mare la 1 an închisoare cu executare, și, respectiv, la 5.400 lei amendă penală (180 de zile amendă înmulțite cu suma de 30 lei corespunzătoare unei zile amendă). 

Tot la fond, cei doi au fost obligați, în solidar, la plata despăgubirilor civile în sumă de câte 1.500 lei reprezentând daune morale, în favoarea părții civile.

Parchetul a atacat cu apel sentința, iar Curtea de Apel Cluj a schimbat sentința, aplicându-le amândurora inculpați pedepse cu închisoarea, pe motiv că doar astfel se poate face reeducarea lor. 

Iată motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj, publicată de clujust.ro.

„(...) La data de 19.11.2014, în jurul orelor 10:00 - 11:00, inculpatul C.M.R  și fratele său C.Ș.C au fost invitați de către șeful Postului de Poliție Comunală Recea, numitul C.V, să se prezinte în ziua respectivă la sediul Poliției Recea pentru a li se comunica ordonanța efectuată în dosarul nr. 1063/P/2014, prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de ei.

Astfel, în jurul orei 13:00, cei doi, însoțiți de părinții lor, inculpatul C.M și numita C.S, precum și de concubinele lor, s-au prezentat la postul de poliție, unde au fost preluați de către ajutorul șefului de post, C.A.N, care, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, i-a cerut inculpatului C.M.R și numitului C.Ș.C să-l însoțească în birou, pentru a le comunica date despre dosarul penal în lucru al organelor de cercetare penală.

Nemulțumit de faptul că doar fiii lui au fost invitați în biroul de anchetă, inculpatul C.M. a intervenit în discuție și i-a solicitat agentului de poliție C.A.N. să-i permită și lui prezența la procedura care urma să se desfășoare, deoarece e tatăl lor și ar fi îndreptățit să știe ce se întâmplă.

Fiindcă l-a văzut pe inculpatul C.M. mai agitat, agentul de poliție, din dorința de a evita un posibil scandal, i-a permis și acestuia accesul în birou.

După ce le-a citit suspecților ordonanța, inculpații C.M. și C.M.R, pe rând, au început să-i adreseze agentului de poliție C.A amenințări cu acte de violență și cu moartea, pe motiv că dorește să-l bage pe C.M.R. la pușcărie fără să fie vinovat de săvârșirea vreunei fapte penale, după care, cei doi au început să dea cu pumnii în birou, adresându-i în continuare persoanei vătămate amenințări cu moartea.

În acel moment, speriat de o eventuală lovitură din partea celor doi, persoana vătămată C.A.N. a făcut un pas în spate și s-a îndreptat către telefonul fix din birou pentru a solicita sprijin de la Poliția Municipiului Baia Mare.

În urma discuției telefonice, cei din familia C. au părăsit biroul și au așteptat sosirea echipajului în fața postului de poliție.

După sosirea polițiștilor din Baia Mare, cei implicați au fost conduși la Poliția Municipiului Baia Mare pentru continuarea cercetărilor în dosarul 1063/P/2014, moment în care C.M.R., înainte de a urca în autospeciala de poliție, l-a mai amenințat o dată cu moartea pe C.A.N.

 

(...) Faptele sunt neîndoielnic grave, astfel că în operația complexă a individualizării tratamentului penal, curtea va ține seama că acțiunea violentă a inculpaților era să aibă drept consecință pierderea unei vieți omenești sau vătămarea corporală gravă, ceea ce demonstrează că resocializarea lor viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unor pedepse ferme, care să fie în deplin acord cu dispozițiile Codului penal. 

La dozarea și individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaților C.M.R și C. M., Curtea va avea în vedere atât pericolul social ridicat al faptelor, dar și datele ce caracterizează persoana acestora, care, în pofida dovezilor de vinovăție, au negat constant acest lucru, în declarațiile din faza de urmărire penală din fața procurorului din 19 noiembrie 2014 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și din fața instanței de fond din 13 mai 2015, încercând astfel să obstrucționeze aflarea adevărului, ceea ce duce la concluzia că, pentru reeducarea lor, se impune aplicarea unui tratament juridic adecvat, respectiv, aplicarea unor pedepse exemplare.

Curtea va ține cont, că în fața sa, inculpații s-au prezentat, dar la 20 iulie 2016 au învederat că își mențin pozițiile procesuale exprimate în fața instanței de fond, nedorind să dea declarații suplimentare.

Poziția adoptată de către inculpați în fața autorităților judiciare, de nerecunoaștere a infracțiunilor, constituie un aspect negativ cu privire la faptele comise, astfel că nu este de natură, prin ea însăși, să formeze convingerea judecătorilor că pentru reeducarea lor este suficientă și o pedeapsă rezultantă mai redusă.

Atitudinea procesuală reprezintă o componentă semnificativă în cadrul circumstanțelor personale, ce conturează profilul de personalitate al inculpaților care la rândul său, se examinează în mod plural, cu celelalte criterii legale adecvate în contextul cauzei, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, circumstanțele reale efective, condiții în care nu este oportună și nici posibilă recunoașterea de circumstanțe atenuante.

Față de modul de săvârșire a faptelor, urmările produse în sensul că partea vătămată a încercat un sentiment de profundă temere raportat la amenințările cu acte de violență și cu moartea, atitudinea recalcitrantă a inculpaților fiind stopată doar prin intervenția polițiștilor din Baia Mare, și având în vedere că inculpații nu i-au plătit până în prezent suma de 3.000 de lei cu titlu de daune morale, Curtea apreciază că reeducarea inculpaților nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse de 1 an și 5 luni închisoare pentru inculpatul C.M.R. și de 1 an închisoare pentru inculpatul C.M., la individualizarea judiciară a pedepselor instanța ținând cont de faptul că C.M.R este recidivist, fără ocupație, iar C.M. nu posedă antecedente penale, ambii fiind nesinceri în cursul procesului penal.

(...) Este demn de remarcat că inculpații C. nu au manifestat regret în fața instanței de judecată față de infracțiunea comisă, nici empatie față de victimă, nu au acoperit nici măcar parțial daunele provocate acesteia, aspecte care vor fi avute în vedere de către Curte, la alegerea modului de executare a pedepsei. (...)”