Despre Colectiv, nicio poveste de viață și nicio lacrimă. Niciun haștag și niciun rând despre cei plecați. Nicio declarație plină de emoție a vreunui supraviețuitor, nicio poză cu rănile nevindecate, nicio disecție pe sufletul încă viu al vreunui părinte care și-a pierdut copilul acolo. Dacă din Colectiv nu va mai rămâne decât o lungă jelanie națională și-o veșnică rememorare a suferințelor individuale, înseamnă că n-am învățat nimic din moartea acelor tineri. Ȋnseamnă că ce-a fost acolo, acum un an, se poate repeta oricând. Accident sau crimă. Se poate întâmpla oricui. Mie, ție, copilului tău! 

Și asta pentru că în cazul Colectiv autoritățile n-au dorit să facă nici lumină pentru noi toți, nici dreptate pentru victime. Au ars-o, în niște anchete penale pline de bâlbe, au improvizat și-au încropit. Exact așa cum era și în Colectiv. Corupția ucide, ziceți? Injustiția e mult mai sadică! Ea omoară lent, cu premeditare, conștientă fiind de răul pe care-l provoacă. Ȋn cazul Colectiv...

1. Procurorii n-au vrut, n-au putut sau n-au știut să stabilească, fără niciun dubiu, modul în care s-a produs și s-a propagat incendiul din club. Anchetatorii nu au explicat nici acum, după un an de zile, cum de scânteile din acea artificie au aprins buretele aflat la distanța de 3.8 m, atâta vreme cât la INSEMEX Petroșani, în cele zece simulări în care s-au respectat întocmai condițiile existente în Club Colectiv (temperatură, ventilație) și s-au folosit artificii având aceeași compoziție chimică cu cele analizate de Institutul de Criminalistică, buretele aflat la distanța de 3,7 m NU s-a aprins de la scânteile artificiilor.

Anchetatorii nu au explicat nici de ce viteza de propagare a focului a fost de 5 (CINCI) ori mai mare în incendiul din Colectiv decât în simulările realizate la Institutul de Criminalistică! Și nici de ce focul a înaintat pe tavanul clubului în sensul opus curenților de aer. De ce experții de la Institutul Național de Criminalistică precizau, în luna martie, că „este posibil ca în spațiul respectiv să fi existat și o altă substanță (substanțe) care a avut rolul de accelerator al procesului de ardere (propagare a incendiului)”, de vreme ce experții de la INSEMEX susținuseră, din ianuarie, că „buretele fonoabsorbant existent în club nu prezintă contaminări cu alte substanțe care să-i modifice semnificativ comportamentul la ardere”.
 
Legendă: pagina 115 din raportul Institutului Național de Expertize Criminalistice (10 martie 2016)
Pagina 115 din raportul Institutului Național de  Expertize Criminalistice (10 martie 2016)
 
Pagina 267 din expertiza tehnică a INSEMEX (26 ianuarie 2016)

Dacă toate aceste lucruri rămân nelămurite, înseamnă că întreaga anchetă e doar o petardă de fum. De altfel, chiar specialiștii de la Petroșani, pe expertiza cărora s-a sprijinit tot rechizitoriul procurorilor, își încheiau concluziile cu o mare îndoială: „sub rezerva reconsiderării simulărilor, analizelor și ipotezelor formulate, în condițiile în care cercetările ulterioare ale autorităților competente vor identifica noi elemente relevante și dovezi explicite, INCD INSEMEX Petroșani își rezervă dreptul de a reevalua anumite aspecte din prezenta lucrare”. 
 
Pagina 508 din expertiza tehnică a INSEMEX (26 ianuarie 2016)

Dar ce „noi elemente relevante și dovezi explicite” să mai identifice „autoritățile competente”, din moment ce ele au desconsiderat și probele deja existente?

2. Probele găsite la fața locului au fost tratate diferit. Ȋntr-o anchetă penală, fiecare probă în parte este importantă, nu există o valoare a lor dinainte stabilită. Sau vreo ierarhizare, de tipul „regina probelor” și „pionul probelor”. Ȋn anchetarea modului în care s-a produs incendiul din Colectiv, procurorii au nesocotit trei probe directe ce puteau conduce la stabilirea adevărului:

a) ventilatoarele de extracție amplasate pe zidul exterior al clubului, care aveau rolul de a elimina din incintă aerul viciat. Deși extrem de importante în stabilirea mecanismului de propagare a incendiului, aceste ventilatoare nu au fost niciodată ridicate de la fața locului. Specialiștii de la Institutul Național de Criminalistică au făcut analiza acestor probe, studiind niște fotografii. Ceea ce nu se întâmplă nici măcar în filmele polițiste cu buget redus. 
 
Pagina 88 din raportul Institutului Național de  Expertize Criminalistice (10 martie 2016)

Iar specialiștii de la INSEMEX au dedus timpii de funcționare ai acestor ventilatoare din simulăriile efectuate. Adică, au stabilit ipoteza pornind de la concluzia ce ar fi trebuit să rezulte.

b) tuburile de artificii ce au fost aprinse în timpul spectacolului pirotehnic din Clubul Colectiv. Erau opt. La cercetarea de la fața locului au fost găsite toate. Au fost ridicate, sigilate și numerotate. Șapte dintre ele au fost trimise la Institutul Național de Criminalistică, unde compoziția lor chimică a fost determinată prin analize de spectrometrie de absorbție în infraroșu, dar și prin spectrometrie de raze X. Tubul numărul opt, amplasat pe stâlpul situat vizavi de burete care s-a aprins, a fost trimis de procurori la INSEMEX Petroșani. Aici, analizele s-au limitat la măsurarea masei brute, a calibrului interior, a lungimii și a diametrului exterior, a lungimii alezajului pentru aprinzător, gulerul superior, a distanței dop fund și a grosimii peretelui de carton.    

c) concentrațiile de gaze rezultate în urma incediului. Conform raportului INSEMEX, a doua zi după incendiu au fost efectuate determinări de gaze în Clubul Colectiv, cu ajutorul unui aparat de măsură multigaz ExTEC 680, rezultatele fiind următoarele:

 
Pagina 84 din expertiza tehnică a INSEMEX (26 ianuarie 2016)

Conform Raportului Institutului Național de Criminalistică (INC), probe de aer din Colectiv au fost prelevate și la data de 10 decembrie 2015. Experți din Universitatea Politehnică București au analizat aceste probe, iar rezultatele au fost apoi comparate cu compoziția gazelor rezultatele din arderea, în laborator, a unei spume poliuretanice de același tip. 
 
Pagina 79 din raportul Institutului Național de  Expertize Criminalistice (10 martie 2016)

Conform raportului tehnic al UPB (Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor – Departamentul de Chimie Organică „Costin Nenițescu”), „au fost evidențiați 21 de compuși prezenți în proba prelevată din incinta clubului Colectiv (84,9% din totalul comușilor identificați) care nu se regăsesc în probele de referință din studiul de laborator. Compușii majoritari din această categorie (peste 2%) identificați sunt: toluilaldehida, acetofenona, antrachinona, nitrotoluenul, dimetoxibenzenul, dietoxibenzenul, benzaldehida, difenileterul”.
 
Pagina 12 din raportul tehnic al UPB (Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor – Departamentul de Chimie Organică „Costin Nenițescu”) – martie 2016

Raportul tehnic al Universității Politehnice București a fost finalizat la începutul lunii martie. Câteva zile mai târziu, procurorii s-au întors în clubul Colectiv, ca să ia alte „probe de aer”. Au anunțat presa că folosesc „un aparat special, cu vacum”. La cinci luni după incendiu, într-o incintă în care chiar ei găuriseră pereții. 

3. Trei din cele patru dosare deschise pentru cazul Colectiv au fost soluționate „pe repede-nainte”, iar apoi „temporizate” în instanțe. Viteza procurorilor nu a fost însă o dovadă de celeritate, ci mai mult o chestie demonstrativă. Dosarul mare, în care sunt puși sub acuzare patronii din Colectiv, patronii firmei de artificii și unul dintre pirotehniștii care au instalat artificiiile în club, a fost finalizat la 28 aprilie anul acesta. După șase luni de anchetă. Judecătorul de cameră preliminară a avut nevoie de alte șase luni pentru a verifica legalitatea administrării probelor. 

La fel s-a întâmplat și în cazul dosarului instrumentat de DNA, în care este pus sub acuzare fostul primar Cristian Popescu Piedone. 

Dar cel mai rapid dosar e cel în care DNA i-a cercetat pe cei doi angajați ai ISUBIF care intrau în Colectiv ca pompieri și ieșeau de acolo ca angajați ai unei societăți private ce întocmea dosare P.S.I.. Cercetările au durat 16 zile lucrătoare. La 15 februarie 2016, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea Militară de Apel București a dispus însă restituirea cauzei la procuror, pentru refacerea rechizitoriului. Vineri, cu două zile înainte de comemorarea unui an de la tragedie, DNA a anunțat, printr-un comunicat de presă, că rechizitoriul e gata, iar dosarul a fost trimis iar în instanță. Vor începe din nou verificările în camera preliminară. Știți când a fost stabilit primul termen? La 29 martie 2017!

4. Organele de anchetă au încălcat dreptul părților vătămate de a se constitui părți civile în dosare. Acesta este unul dintre motivele pentru care dosarul pompierilor a fost returnat la DNA de Curtea Militară de Apel București. Ȋn urma tragediei din Colectiv, au murit 64 de oameni, iar alți 146 au suferit vătămări corporale, dintre care 108 vătămări corporale grave, ce au necesitat internarea. Ȋn „dosarul pompierilor” erau constituiți părți civile părinții unei singure victime decedate, a căror cerere fusese înregistrată chiar în ziua finalizării rechizitoriului. Astăzi, după refacerea dosarului, „în cauză s-au constituit părți civile un număr de 248 persoane”, anunță DNA.

Ȋn „dosarul Piedone” (care a trecut de camera preliminară a Tribunalului București, dar va ajunge la Curtea de Apel, pentru soluționarea contestațiilor) sunt constituiți părți civile doar 27 de răniți și 63 de rude ale celor decedați.

Ȋn „dosarul Colectiv” instrumentat de Parchetul General, procurorii au interpretat legea așa cum au dorit, iar în aprile, când au disjuns dosarul pentru al doilea pirotehnist, care fusese rănit în incendiu, au „porționat” și persoanele vătămate. Deși prin lege, victimele ar avea dreptul să se constituie părți civile în ambele dosare, Parchetul General a păstrat în „dosarul patronilor” doar 20 de răniți și rudele celor decedați, lăsând alți 82 de răniți să stea la coadă, pentru a li se face dreptate, în „dosarul pirotehnistului”, care nu a fost finalizat nici până azi.        

5. Parchetul General denaturează adevărul, cu bună știință, atunci când comunică public date despre Colectiv. Ȋn luna aprilie, procurorii au disjuns dosarul în care era cercetat Moise Marian, pirotehnistul ce a transportat, instalat și aprins artificiile ce au declanșat incendiul din Colectiv. De același regim a avut parte și soția lui, Moise Adriana, angajată și ea a firmei de artificii și cercetată „pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri”. Procurorii au fost înțelegători: Moise fusese rănit în incendiu și se afla, pentru îngrijiri medicale, la Bruxelles. La doar două săptămâni după finalizarea rechizitoriului în „dosarul patronilor”, Marian Moise și soția lui s-au întors în România. 

Parchetul General l-a citat pe Moise abia la 27 iulie, pentru a-i aduce la cunoștință calitatea de urmărit penal în dosar. Și asta-i tot.

Vineri, 28 octombrie, procurorii ne informau că „în cauză se efectuează cercetări și față de persoanele trimise în judecată prin rechizitoriul din 28 aprilie 2016 sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă față de alte 92 de persoane vătămate”. Deși, „ne bis in idem” spune Codul de Procedură Penală. 

„Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt”, ne asigură Parchetul General. De ce durează atât? „Au fost dispuse 82 de expertize medico-legale, fiind ridicate și alte înscrisuri de la autorități ori instituții din țară. Precizăm că potrivit actelor medico-legale întocmite inițial în cauză, medicii legiști din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” au apreciat că este necesară reexaminarea mai multor persoane vătămate la interval de 6 luni și 1 an, în vederea stabilirii prejudiciului estetic sau a infirmității, până în prezent unele dintre persoanele vătămate fiind în cursul tratamentului atât în țară, cât și în străinătate”, explică procurorii Parchetului General.

I-am putea crede, dacă DNA n-ar fi finalizat, tot vineri, 28 octombrie, „dosarul pompierilor”, în care sunt 248 de părți civile. Nu vorbim despre același incendiu? Nu sunt aceiași răniți, care-și dovedesc infirmitatea cu aceleași expertize? Nu ne raportăm la aceleași legi? Aceasta este prima minciună a Parchetului General.

Ȋn același comunicat de presă, procurorii susțin că „dosarul patronilor” „a depășit faza de Cameră preliminară, urmând a se fixa termen de judecată”. Este a doua minciună: dosarul „a depășit” doar „faza de Camera preliminară” a Judecătoriei Sectorului 4, dar trei inculpați și cinci părți civile au depus contestații ce vor fi judecate la Tribunalul București. După ce va fi gata motivarea deciziei Judecătoriei Sectorului 4. Așa că mai e mult până la fixarea primului termen de judecată pe fondul cauzei...    
     
Despre Colectiv, nicio poveste de viață și nicio lacrimă. Nicio declarație a vreunui părinte care și-a îngropat copilul. Niciun răspuns la întrebarea „ce simțiți acum, după un an?” Durerea există, ea e acolo și e vie. Ca și rănile săpate în carnea celor care au supraviețuit tragediei. „Ce simțiți acum?” ar fi trebuit întrebați acești oameni în fiecare zi din anul ce-a trecut, în care ei nu au aflat adevărul despre ceea ce li s-a întâmplat în acea seară. „Ce simțiți acum?” ar fi trebuit întrebați răniții mai ales atunci când procurorii trimiteau în instanță dosarele, fără să-i treacă pe lista părților civile. 

„Ce simțiți acum?” e doar o poză a durerii, ce nu poate ține loc de adevăr. Ei au nevoie de dreptate și adevăr! Noi avem nevoie de dreptate pentru ei și de adevăr. Pentru că, fără adevăr și fără a li se face lor dreptate, ceea ce a fost acolo, acum un an, se poate repeta oricând. Accident sau crimă. Se poate întâmpla din nou, oricui! 
 


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.