Cercetarea arheologică efectuată de Muzeul Brăilei ''Carol I'' pentru construirea Podului suspendat peste Dunăre a dus la descoperirea de vestigii din Epoca de piatră, datate din anii 4.700-4.500 înainte de Hristos, potrivit informațiilor făcute publice, joi, de șeful Secției Istorie din cadrul Muzeului Brăilei, dr. Stănică Pandrea, anunță Agerpres.

„Cercetarea arheologică preventivă pentru acest proiect s-a făcut având în vedere că o bună parte din traiectoria viitoarei rețele de șosea și pod trece prin fosta luncă inundabilă a Dunării. Pe tronsonul cuprins între km 0 + 500 și 0 + 140, drumul traversează situl arheologic de la Brăilița, clasat în lista monumentelor istorice. În această zonă, nicio intervenție la nivelul solului și a subsolului nu se poate face fără o cercetare arheologică preventivă. Al doilea motiv pentru care s-a făcut cercetarea arheologică preventivă este acela că, în anul 2015, când Compania Națională de Drumuri, astăzi Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a finanțat diagnosticul arheologic al zonei, pe acest teren am descoperit câteva fragmente de la urne funerare datate din secolele VIII-X după Hristos", a explicat Stănică Pandrea.

Cercetarea de teren a început pe 7 august și s-a încheiat pe 22 octombrie. Inițial, prin contract, suprafața care trebuia cercetată era de 18.460 mp, dar în momentul în care s-au început cercetările, la solicitarea constructorului, Muzeul Brăilei a acceptat să efectueze săpăturile pe o suprafață mult mai mare, dublă, ajungând să cerceteze 40.861 mp.

Potrivit sursei citate, complexele arheologice descoperite sunt concentrate pe mai multe zone, în funcție de epoca din care datează, respectiv Neolitic, Medieval și Antichitate târzie, arheologii având surpriza să descopere aici vestigii din Epoca de piatră, fragmente ceramice, în total 45 de vase întregi sau întregibile, fragmente de pereți, fragmente de podină, unelte din piatră șlefuită și un obiect din metal, un pandantiv din cupru.

În afară de vestigiile din Epoca de piatră, s-au găsit și materiale din antichitatea târzie și vestigii medievale, respectiv două gropi de incinerație din Epoca medievală târzie.

„Zona necropolei datează din medievalul târziu, spre modern, sfârșit de secol XVII, XVIII, până la început de secol XIX. Am descoperit 44 de morminte de incinerație, cu 45 de urne, un mormânt avea două urne. Urnele sunt niște vase în formă de borcan, în care am descoperit cenușă cu pământ și cu urme de oase arse. Am descoperit pe aceste vase urme de ardere secundară, pete de arsură în ele, ceea ce înseamnă că urnele nu au fost puse pe foc și că cenușa a fost pusă în urne la o temperatură destul de ridicată. Oasele descoperite în urne au o culoare cenușie-albăstruie, ceea ce înseamnă că arderea s-a făcut la peste 1.200 de grade și un timp îndelungat. Au fost descoperite destul de sus, la o adâncime de 40-45 cm. Înainte de a începe noi săpătura, acolo a fost o cultură de floarea soarelui. Recoltatul s-a petrecut cu o săptămâna înainte de a intra noi pe teren", a explicat dr. Pandrea.