ACTUALIZARE 2.10/23:00
 
Senatorul Ionel Palăr (PNL Bacău), președinte al Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, a abordat miercuri de la tribuna Senatului României situația critică a muzeului din satul Perchiu, localitatea de baștină a savantului Vasile Pârvan. Senatorul a reiterat starea catastrofală culturală din comuna Huruiești, condusă de un primar PSD.
 
„Avem încredere că lucrurile vor intra în normalitate, astfel de mutații sociale care se regăsesc în satul Perchiu din comuna Huruiești să nu mai existe. Reiterăm faptul că Asociația Culturală „Vasile Pârvan” nu este afiliată vreunui partid politic, activitatea acesteia fiind una strict culturală”, a informat Cătălin Crimu, președintele asociației, pe pagina de social media a acesteia.


ȘTIRE INIȚIALĂ
 
Sâmbătă s-au împlinit 137 de ani de la nașterea savantului Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882), savantul care a scos la iveală rămășițele cetății antice Histria. Din păcate, recunoștința pe care posteritatea i-o acordă „părintelui arheologiei românești” se rezumă la demolarea casei natale din satul Perchiu (județul Bacău) și la închiderea școlii în care funcționa și muzeul memorial amenajat în 1982, la serbarea Centenarului nașterii lui Vasile Pârvan. 

„În memoria marelui savant, istoric și arheolog român Vasile Pârvan (1882-1927), născut la Perchiu-Huruiești, s-a pus această placă, cu prilejul centenarului nașterii sale”, este scris pe fațada școlii din satul băcăuan Perchiu, care găzduia și Muzeul Memorial Vasile Pârvan, ambele închise și lăsate în paragină de autoritățile locale post-decembriste.

Demersurile Asociației Culturale „Vasile Pârvan” de a reface casa natală și muzeul memorial al marelui savant s-au lovit de piedicile primarului comunei Huruiești, Ioan Zăbrăuțanu, aflat în funcție de circa 30 de ani, precum și de indiferența Consiliului Județean Bacău, care nu a dat curs demersurilor inițiate de Cătălin Crimu, din partea Asociației amintite. 

Astfel, după demolarea casei natale a lui Vasile Pârvan, pe locul acesteia s-a construit o vilă, iar Muzeul din școala satului Perchiu s-a închis odată cu instituția, aflându-se într-o stare de degradare avansată.
 
Pe 28 august 2019, reprezentanții Asociației Culturale „Vasile Pârvan” au fost invitați de Consiliul Județean Bacău la o întâlnire de lucru pe tema găsirea unor metode și mijloace de a (re)face complexul muzeal din satul Perchiu (Huruiești), complex închinat memoriei savantului Vasile Pârvan. La întâlnire au participat Președintele Consiliului Județean, Primarul Comunei Huruiești și Președintele Asociației Culturale „Vasile Pârvan". Din păcate, discuțiile nu s-au finalizat cu rezultatele așteptate, soluțiile fiind înlocuite cu acuzațiile. Primarul comunei Huruiești a dat vina pe  Asociația Culturală „Vasile Pârvan”, care nu ar fi colaborat suficient de bine cu autoritatea locală, insinuând și că reprezentantul acesteia ar fi o unealtă folosită de un partid politic. Acuzații pe care Cătălin Crimu le consideră nefondate, învinuind la rândul său primăria pentru lipsă de colaborare și tergiversarea oferirii unor răspunsuri la adresele formulate în scris de asociația pe care o conduce.
 
Savantul Vasile Pârvan s-a născut pe 28 septembrie 1882 în satul Perchiu, comuna Huruiești, județul Bacău. Casa natală a acestuia a fost demolată între timp, pe locul ei ridicându-se o vilă. În 1982, în școala din sat s-a amenajat un muzeu închinat marelui arheolog, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la nașterea sa. În 1996, la conducerea comunei Huruiești a fost ales primar Ioan Zăbrăuțanu, care și-a păstrat funcția până în prezent, deținând anterior câteva mandate de viceprimar. Pe timpul conducerii edilului, muzeul Vasile Pârvan, singura mărturie locală că savantul s-a născut în acest sat, a ajuns într-o stare critică. Autoritățile locale nu au luat nicio măsură pentru a-l renova, dimpotrivă, l-au transformat în secție de votare, afișele electorale fiind lipite peste planșele muzeului.

La propunerea de reabilitare făcută de Cătălin Crimu pe 16 iulie 2017, primarul Ioan Zăbrăuțanu, a promis în fața mai multor invitați de seamă că în scurt timp se va ocupa de renovarea muzeului memorial „Vasile Pârvan”. După șase luni, lucrurile au rămas neschimbate, primarul explicând că s-au făcut demersuri către Inspectoratul Școlar Județean Bacău, către Prefectură, către Ministerul Educației -întrucât muzeul se află în incinta unei foste școli-. 

În urma acestor amânări, văzând că timpul trece fără niciun rezultat, Asociația Culturală „Vasile Pârvan” a depus, pe 28 decembrie 2017, o cerere la secretariatul Primăriei Huruiești, prin care și-a exprimat intenția de a inaugura în acea clădire un complex cultural polivalent (refacerea casei memoriale, muzeu, săli de pregătire pentru elevii din zonă, sală de conferință/evenimente culturale ș.a.), solicitând ca acel teren să poată fi folosit de către Asociație, își amintește Cătălin Crimu. Acesta a luat legătura cu o comisie de arhitecți, care a întocmit planul arhitectural al casei memoriale, constând în planșe tehnice și imagini 3D. Activitatea comisiei s-a blocat din diferite motive tehnice (lipsa datelor cadastrale, necunoașterea proprietarului terenului, a beneficiarul final ș.a.). Toate aceste date nu au putut fi oferite pentru că Asociația aștepta de la Primărie răspunsul la cererea trimisă. După 3 luni și jumătate, Primăria Huruiești nu răspunsese în scris adresei Asociației, deși membrii acesteia au luat frecvent legătura telefonică cu primarul comunei, care i-a îndemnat să mai aștepte.

„Pe 16 aprilie 2018, Asociația a emis un comunicat prin care arăta faptul că Primăria Huruiești nu a răspuns solicitării acesteia din data de 28 decembrie 2018. Pe 18 aprilie 2018, Primăria ne-a anunțat telefonic că ar fi răspuns solicitării noastre de două ori. La aproximativ două ore distanță față de apelul telefonic, Asociația a primit pe e-mail o adresă prin care Primăria Huruiești menționa faptul că s-au transmis patru comunicate (deci, între timp numărul răspunsurilor s-a dublat, fără să se menționeze numerele de înregistrare) și că este direct interesată de proiect. 

Pe 28 august 2019, la Consiliul Județean Bacău are loc o întâlnire de lucru cu scopul găsirii de mijloace și metode pentru a începe lucrările în satul Perchiu. Discuții fără rezultate. Printre concluzii, s-a reproșat  Asociațiației Culturale Vasile Pârvan că nu a colaborat prea bine cu autoritatea locală și că este unealta unei organizații politice. 

Regretăm faptul că lucrările nu au putut înainta până la această dată. Însă, în urma acestor demersuri ale Asociației, s-a putut constata o realitate dureroasă cu privire la modul de abordare din partea autorităților față de patrimoniul cultural al României. Comuna Huruiești, prin reprezentantul ei, rămâne un model în această privință”, a declarat Cătălin Crimu, președintele Asociației Culturale „Vasile Pârvan”, în exclusivitate pentru ActiveNews. 

Istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular al Academiei Române, Vasile Pârvan s-a născut pe 28 septembrie 1882 în casa învățătorului din satul Perchiu. „Pârvan era nepot matern de gradul doi al filosofului Vasile Conta, iar soția Silvia (moartă prematur la Odessa, în 1916, la nașterea unicului lor copil) era, la rândul ei, nepoata istoricului Ioan Bogdan, cu a cărui soră se recăsătorise cândva alt magistru al lui Vasile Pârvan, Nicolae Iorga”, potrivit cirticului literar Paul Cernat, citat de EVZ. 

„Student cu doctorat în Germania, universitar bucureștean de la 27 de ani (la catedra lui Grigore Tocilescu), academician de la 28 (va ajunge, mai târziu, vicepreședinte și secretar al Academiei Române), profesor agregat la Sorbona și membru al Comitetului Internațional al Științelor Istorice din Geneva, Pârvan a diriguit Muzeul Național de Antichități și a înființat și condus, din 1921, școala română de la Roma, unde au studiat George Călinescu și Mircea Eliade”, mai subliniază Paul Cernat.

Potrivit Wikipedia, Vasile Pârvan a fost profesor la Universitatea din București din 1909 (titular din 1913), unde i-a urmat la catedră lui Grigore Tocilescu, imediat după moartea acestuia). În 1910 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar trei ani mai târziu – membru titular. În 1919 a fost numit profesor de istorie antică și la Universitatea din Cluj-Napoca. De asemenea, a fost membru al mai multor academii și societăți științifice din străinătate; între altele a fost profesor agregat la Sorbona (din 1926) și membru al Comitetului Internațional al Științelor Istorice (Geneva). 

Pe 26 iunie 1927, la doar 45 de ani, moare în urma agravării unei apendicite pe care o ignorase din cauza muncii pasionante pe șantierele arheologice.