În afara peisajelor spectaculoase oferite de Drumul Regelui, principala atracție pentru turiștii care se plimbă pe cea mai mai înaltă șosea din România, drum care atinge înălțimea de 2.125 metri, a devenit Stâna Ștefanu.

Turiștii sunt racolați de măgărușii care stau cuminți pe marginea drumului. Stâna este condusă de Mărioara Babu și de soțul ei, o familie de ciobani din Novaci. La Stâna Ștefanu au ajuns să vină chiar și peste 1.000 de turiști într-o singură zi. Toți stau pe aceleași scaune și la aceeași masă rustică și sunt încântați de tochitura de oaie, gătită în tuci chiar sub ochii lor și servită în strachină de lut.

Ion Țiriac vine aproape în fiecare an la stâna de la Transalpina, fiind un client fidel, mănâncă preparatele făcute în același fel pentru toată lumea și nu strâmbă din nas atunci când mai găsește câte un rest de la un tăciune care trosnește în foc. Numele stânei provin de la muntele unde se află, Ștefanu, și din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul județului Vâlcea.

Mărioara spune cu mândrie, potrivit cult-ura.ro, că rețeta și modul de preparare îi aparțin, iar îndrăgitul bucătar Horia Vîrlan, care trece și el mereu pe la stână, i-a cerut formula, însă tocanul pe care l-a preparat nu avea același gust ca în Muntele Ștefanu: „I-am dat rețeta lui Horia Vîrlan, dar m-a sunat să-mi spună că nu i-a ieșit. I-am răspuns că nici mie nu mi-au ieșit ciupercile după rețeta pe care mi-a dat-o și am pus de toate".

Gheorghe Babu, sau Bebe, cum îl cunoaște toată lumea, în vârstă de 62 de ani, este responsabil de prepararea mămăligii pe care o taie în felii cu ața,  precum și de asigurarea bunei dispoziții. Când nu mestecă în mămăligă, nea Bebe este cu fluierul în mână și cântă melodii învățate de la bătrâni, așa cum îi stă bine oricărui cioban. Se află în aceste locuri de la vârsta de 11 ani , de când mama sa făcea cașcaval și telemea din laptele colectat de la ciobanii din zonă. „Era o cheșărie (n.r. – regionalism specific zonei, care semnifică locul de preparare al telemelei), unde se făcea cel mai bun cașcaval din țară. Se dădea și la export. Soacra mea se ocupa de acestă cheșărie. Aducea lapte și se făcea telemea. Se ținea la munte până în noiembrie", spune Marioara Babu.

După Revoluție, locul unde se prepara telemeaua s-a închis, așa cum s-a întâmplat cu multe unități de tradiție. „Au căzut comuniștii și s-a ales ce s-a ales de toată bogăția țării. În loc să ne-o dea nouă să ducem mai departe activitatea, s-a ales praful. Era o construcție frumoasă din lemn cu camere. Socrii mei stăteau acolo și iarna, pentru că aveau răspundere. În urmă cu 15 ani, am făcut o stână în apropiere, dar, între timp, a apărut Legea Lupu și s-au împărțit munții și pământurile la foștii proprietari sau moștenitorii acestora", mai relatează Marioara Babu. Așa s-a ajuns ca locul unde se făcea telemeaua tradițională, dar și o mare suprafață de teren, să fie retrocedate către o avocată din Timișoara. Familia Babu a încheiat o înțelegere cu noul proprietar al terenului și stâna a continuat să funcționeze.

Între timp, șoseaua  care mai este denumită și „Drumul Regelui", pentru că a fost amenajată prima dată la cererea regelui Carol al II-lea, a fost modernizată și turiștii au început să vină din ce în ce mai mulți în zonă. „Veneau mulți bucureșteni să cumpere brânză de la noi. Își luau saramura în bidoane sau în sticle și, după ce terminau brânza, cumpărau alta și o puneau în saramură ca să capete gustul specific. Oricine poate să ducă brânza la analize și, dacă iese că e făcută cu cheag cumpărat, eu închid totul. Încet-încet s-a dus vorba și veneau din ce în ce mai mulți", povestește ciobănița.

În afară de mâncarea tradițională, cojoacele ciobănești din lână, câinii ciobănești mioritici, măgărușii și odaia amenajată tradițional sunt principalele atracții ale stânei Ștefanu.