Sute de pelerini din Oltenia și din întreaga țară sunt așteptați, vineri, la hramul Mânăstirii Hurezi, pentru a-i prăznui pe Sfinții Martiri Brâncoveni, familia domnitorului Țării Românești, de la a cărei moarte mucenicească se împlinesc 305 ani pe 16 august, informează Agerpres.

Sfânta Liturghie de hram va fi săvârșită și în acest an de ÎPS Irineu, arhiepiscopul Craiovei și mitropolitul Olteniei, împreună cu ÎPS Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului.

După participarea la slujba de praznic, credincioșii vor putea cinsti moaștele sfântului domnitor martir, Constantin Brâncoveanu, aduse în urmă cu cinci ani la Mânăstirii Hurezi, ctitorie a sa și locul unde își dorise să fie înhumat.

Domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, a fost decapitat pe 15 august 1714, la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu ginerele său, sfetnicul Ianache Văcărescu, în urma unor acuzații false răspândite de compatrioții săi la Înalta Poartă, precum și a refuzului de a-și părăsi credința creștină în favoarea celei islamice, dominante în Imperiul Otoman. 

„Sfântul Constantin Brâncoveanu și fiii săi au rămas neclintiți în credința lor, astfel că în ziua când domnitorul împlinea 60 de ani și ar fi trebuit să o sărbătorească pe Marica Domnului, el a primi sfârșitul mucenicesc. Cele șase trupuri decapitate au fost aruncate în Marea Marmara, în apropiere de Bosfor, iar capetele, purtate în prăjini pe ulițele cetății, au fost înfipte la o poartă a seraiului și ținute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Bunii creștini au pescuit trupurile din mare și le-au îngropat în mare taină în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halki, la a cărei întreținere Brâncoveanu contribuise în timpul vieții sale”, a relatat șeful Direcției pentru Cultură Vâlcea, Florin Epure, citat de Agerpres.

Acesta a povestit că rămășițele pământești ale voievodului martir au fost aduse în țară de văduva acestuia, Marica Doamna, în anul 1720, și îngropate în secret la biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București, de unde autoritățile din județul Vâlcea au cerut în 2007 să fie mutate la Horezu.

„La 16 august 2007, de ziua hramului Sfinților Brâncoveni, cu ocazia comemorării a 293 de ani de la moartea martirică și aniversarea a 310 ani de la ctitorirea Mănăstirii Hurezi, reprezentanții Episcopiei Râmnicului, ai Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vâlcea și ai Primăriei orașului Horezu au semnat documentul „Memoriul pentru aducerea Sfintelor Moaște ale voievodului martir Constantin Brâncoveanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din București, la ctitoria sa de la Hurezi”. Documentul, care purta semnăturile și dorința vâlcenilor pentru o reparație istorică și morală și pentru a împlini voința domnitorului de a fi înhumat în ctitoria sa de la Hurezi, a fost primit de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu ocazia vizitei la Râmnicu Vâlcea, în ziua de 13 noiembrie 2010. După pelerinajul organizat în urmă cu cinci ani de Preafericitul Daniel, când racla cu Sfintele Moaște a poposit la mai multe ctitorii brâncovenești din țară, în zilele de 11-12 octombrie 2014 a ajuns, în cele din urmă, acasă, la Sfânta Mănăstire Hurezi. O părticică din Sfintele Moaște ale domnitorului-martir a rămas pentru veșnicie la ctitoria de la Hurezi și o alta, la Mănăstirea Surpatele, ctitoria Maricăi Doamna”, a mai spus șeful Direcției pentru Cultură Vâlcea.

Constantin Brâncoveanu, cei 4 fii ai săi și sfetnicul Ianache au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română pe 20 iunie 1992, stabilindu-se pomenirea lor pe 16 august, la o zi după data martiriului acestora, pentru a nu se suprapune cu marele praznic al Adormirii Maicii Domnului.