Potrivit lui Balázs Izsák, în ultimii ani, unele instituții ale statului român îi provoacă în mod constant pe secui și „tot construiesc așa-numitul terorism secuiesc”, transmite agenția de presă ungară MTI, citată de blogul lui Dan Tanasă.

Președintele Consiliului Național Secuiesc (C.N.S.) a adus vorba despre acest subiect la o conferință de presă care a avut loc miercuri, la Sfântu Gheorghe, făcând trimitere la faptul că nici ultima cale legală de atac din cazul tinerilor secui condamnați sub acuzația de terorism, István Beke și Zoltán Szőcs, nu a dus, marți, la eliberarea celor doi.

Președintele C.N.S. a menționat drept provocări ale statului român plângerile înaintate de jurnalistul Dan Tanasă și ale Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de către acesta, împotriva a diverși maghiari din Secuime, aflați la conducerea unor instituții, respectiv la sentințele judecătorești prin care lideri maghiari au fost admonestați pentru utilizarea inscripțiilor și simbolurilor maghiare. Este vorba despre o provocare instituționalizată, construită cu bună știință, pentru care responsabilitatea îi revine statului român, a spus politicianul maghiar.

La întrebarea MTI, politicianul maghiar a mai spus că „și pentru cineva din afară este evident” că în spatele lui Dan Tanasă se află o instituție condusă de către statul român profund (deep state). În caz contrar, nu s-ar putea explica în ce fel află de îndată jurnalistul, renumit pentru antimaghiarismul său, că într-un sat micuț din așa-zisul Ținut Secuiesc, locuit numai de către maghiari, apare o inscripție maghiară. Președintele Consiliului Național al Secuilor a atribuit sprijinului instituțional faptul că jurnalistul și asociația lui au, de obicei, succes și în procesele intentate liderilor maghiari.

În urma unei acțiuni inițiate de ADEC, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării l-a amendat pe primarul comunei Remetea din județul Harghita, populată în proporție de 99,2% de maghiari, pentru că administrația locală editează ziarul lunar al comunității doar în limba maghiară. Tot în urma unei acțiuni a ADEC, luni a fost pronunțată o sentință definitivă care decide că primarul din Corund trebuie să plătească o amendă de peste 456.000 de lei (96 de mii de euro). Instanța a apreciat că edilul nu a executat o sentință definitivă – pronunțate tot ca urmare a unei acțiuni ADEC -, deoarece, deși primarul a îndepărtat de pe fațada primăriei din Corund inscripția „Primăria-Községháza”, a amplasat o nouă inscripție în locul acesteia,  anume „Casa comunală-Községháza” (nedorind să folosească denumirea românească a localității - n.n.).

Acuzând reprezentanți ai societatății civile românești de presupuse legături cu „statul paralel” doar pentru faptul că demersurile acestora, în favoarea aplicării legilor Statului național unitar Român inclusiv în zonele populate de secui, au câștig de cauză în Justiție și se finalizează cu obligarea autorităților române, deservite de etnici maghiari, să respecte legea, limba și simbolurile românești, reprezentanții maghiarilor comit greșeala de a confunda obligația respectării legii cu un presupus demers opresiv din partea statului, exercitat prin interpuși. Eroarea fundamentală constă în aceea că oricine nu respectă legea poate să se considere persecutat de către aceasta, în loc să se considere așa cum este: vinovat de nerespectarea legii.