ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Reprezentanții românilor din Harghita și Covasna au adoptat un memorandum în care se cere printre altele și înființarea unui Departament pentru Comunitățile românești din cele trei județe.

În document se arată că minoritatea românească este condamnată la deznaționalizare sau la emigrare și nu dispun de forțe proprii pentru a contracara efectele negative ale dominației etnicilor maghiari din administrația publică locală.

"”În judeţele Covasna şi Harghita, contrar cadrului european, minoritatea dominantă (ungară), devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două judeţe, devenită minoritate numerică locală dominată, este condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare. Românii din această parte de ţără nu dispun de instrumente legale şi de pârghii eficinte pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în rapoartele cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare”, se arată în memorandum.

Românii mai arată că există riscul dispariției elementului etnic românesc în această zonă, în maximum 30 de ani.

”Principalul rezultat al ultimilor 25 de ani este apariţia unei minorităţi dominate şi unei majorităţi dominante, apariţia unui soi de apartheid cultural-instituţional pe criterii etnice, de tip medieval”, a precizat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu.

Totodată, în memorandum se menţionează că agravarea situaţiei şi ”recrudescenţa demersurilor separatiste sunt trecute cu vederea” sau ”încurajate de complicităţi politico-economice transpartinice, de lipsa de reacţie a instituţiilor statului” şi de ”incapacitatea de gestionare a unor situaţii care vizează siguranţa naţională”.

”Ne-am propus să identificăm acele măsuri care să ducă la perfecţionarea organzării comunitare, să facem ceea ce depinde de noi. În al doilea rând, să potenţăm, să stimulăm solidaritatea naţională şi mai ales imensul capital de afectivitate în chestiuni pragmatice, iar în al treilea rând, solicităm Guvernului să se raporteze la problema noastră într-un alt mod. Să trecem de la demersuri, de la bune intenţii, la fapte concrete. Nu împotriva concetăţenilor maghiari, ci pentru noi, pentru ca acest spaţiu binecuvântat să rămână un spaţiu multietnic şi pluriconfesional şi nu o enclavă etnică”, a spus directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ioan Lăcătuşu.

Documentul mai cere statului să-și exercite autoritatea prin intermediul instituțiilor sale: : prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, ”aşa cum procedează statul italian în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc”.

"A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita şi parţial Mureş. Datorită dificultăţilor din perioada de tranziţie şi a bulversărilor valorilor din societatea românească, nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de iure, autonomia maghiară în zonă există de facto. Lipsa de reacţie a statului român face ca liderii comunităţii maghiare să continue promovarea identităţi unui ţinut secuiesc fără români”, se precizează în memorandum.

În finalul documentului, sunt exprimate ”speranţele comunităţii româneşti de normalizare a convieţuirii interetnice în zonă”, care ”îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene”.

Memorandumul va fi depus la Guvern, Președinție, Parlament și Consiliul Europei.