ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


După ce a așteptat aproape 3 ani respectarea hotărârii definitive care obliga administrația să reabiliteze în regim de urgență drumul public ce deservește locuința dumneaei, Simona Niculescu a fost acum informată de către Consiliul Județean Argeș că drumul a devenit practicabil, așa s-au convins dumnealor efectuând un control cică. Nervoși că au fost nevoiți să scrie mai mult, mai marii Consiliului Județean Argeș o atenționează pe doamna Niculescu că „demersul” dumneaei ar fi contrar bunelor moravuri, și ar fi un abuz de drept să le atragă atenția că neagă evidența, dar și hotărârile judecătorești pretinzând că drumul ar fi devenit practicabil fără nici un fel de lucrare autorizată.

La începutul lunii iulie, edilii din Băiculești au purces pentru prima dată (așa, ca la țară) la întreținerea drumului local din Valea Brazilor, obligație legală, dar pe care nu s-au învrednicit niciodată s-o respecte, nici măcar după ce i-a obligat instanța în noiembrie 2013 să refacă drumul ca nou. Călare pe un buldozer, un nea Gigel a început să sape câteva gropi pe sub gardurile oamenilor, sub înalta îndrumare a unui consilier local ce deține 10 clase (din care 3 profesionale), deci fără nici un fel de competențe în domeniul urbanismului sau ingineriei de drumuri. Fără a toaleta (nici măcar minimal) vegetația forestieră de pe marginile drumului, a făcut nea Gigel niscavai șanțuri noi (evident, fără proiect, autorizație sau ceva studii obligatorii), acolo unde nu erau, precum constatase executorul judecătoresc în septembrie 2014. A mai smuls Gigel cu excavatorul lui câteva tuburi din fața curților oamenilor, și a săpat la baza stâlpilor de electricitate (smulgând și împământarea stâlpilor) care deja au început să se încline periculos.

Constatând dezastrul, doamna Niculescu a interpelat primarul întrebându-l dacă aceste lucrări se fac după un proiect (cum este obligatoriu inclusiv la lucrările de întreținere), primarul a fugit la propriu, urcându-se în mașină și demarând în trombă, spre marele amuzament al vecinilor. Atunci doamna Niculescu a sesizat la data de 1 iulie Prefectura, Garda de Mediu și Inspectoratul Județean în Construcții Argeș (care amendase primarul în septembrie 2015 fiindcă nu avea compartiment de specialitate în urbanism). A mai trimis sesizarea și la Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice.

Ping-pong administrativ

Primul care a răspuns (fără a aștepta cele 30 de zile sub care nici un cetățean nu poate obține vreun răspuns) a fost domnul Ioan Buță, Inspector Șef Județean. Cu toate că tot dumnealui amendase Primăria Băiculești constatând că postul de arhitect șef era ocupat ba de electricieni ba de agenți agricoli în septembrie 2015 iar situația rămăsese aceeași, a trimis spre soluționare plângerea pentru lucrări ilegale ... primăriei Băiculești.

Garda de Mediu a răspuns pe 7 iulie că trimite spre soluționare către ISC Argeș. M.D.R.A.P. a informat-o pe doamna Niculescu că a trimis spre soluționare la ISC Argeș, la Consiliul Județean Argeș și la primăria Băiculești.

Pe data de 7 iulie 2016, doamna Niculescu a solicitat și obținut o întâlnire cu domnul Prefect de Argeș, care a avut loc în prezența șefei serviciului juridic al Prefecturii Lavinia Neamțu, Inspectorului șef județean Ioan Buță, arhitectei șefă a Consiliului Județean Andreea Tache și al edililor din Băiculești. Domnul Prefect a ascultat 5 minute, și a părăsit întâlnirea solicitând ca toți participanții să nu se ridice de la masă până nu se va identifica o soluție. Soluția a găsit-o primul domnul Buță, care a declarat că sunt lucrări de întreținere care după dumnealui nu necesită autorizație de construcție (fără a fi venit pe teren), a refuzat să vadă filmările efectuate de doamna Niculescu, s-a ridicat și a plecat. A fost urmat îndeaproape de primarul și secretarul din Băiculești, care au fluturat câteva poze și au plecat și dumnealor. La insistențele doamnei Niculescu, Lavinia Neamțu a dispus efectuarea unui control asupra calității lucrărilor, care urma să fie efectuat de arhitecta șefă a județului, Andreea Tache. A mai fost stabilit că doamna Niculescu va fi informată de data controlului, și chemată să poată prezenta observații.

Uite controlul, nu e controlul 

Pe 19 iulie, doamna Niculescu a primit prin e-mail răspunsul Consiliului Județean Argeș prin care se pretindea că un control ar fi avut loc pe data de 12 iulie, iar lucrările enumerate (reprofilare cu autogrederul a pietruirii existente, aducerea la COTĂ a acostamentelor) care erau atunci „de întreținere” nu ar fi necesitat după dumnealor autorizație de construire. Mai adăugau specialiștii că „drumul este pietruit ȘI PREZINTĂ O STARE DE VIABILITATE SATISFĂCĂTOARE”.

Numai că așa-zisul „control” care ar fi avut loc pe 12 iulie, a trecut total neobservat de către toți locuitorii din Valea Brazilor, absolut nici un vecin (peste 20 la număr) nu a văzut vreo mașină urcând pe drum sau vreo persoană străină de loc prin aceste părți. Doamna Niculescu nu a fost contactată de către „specialiștii” care nu ezită să scrie că între proprietatea dumneaei și a domnului Radu Marin, pe o porțiune de „cca 10 m”, s-ar fi profilat șanțuri pe ambele părți ale drumului, în condițiile în care proprietățile sunt limitrofe, despărțite de un gard de ... 3 centimetri.

Doamna Niculescu a depus așadar plângere prealabilă împotriva acestui act, atrăgându-și furia funcționarilor de la Consiliul Județean.

Altă audiență, același rezultat : s-a rezolvat, nu se poate ...

Pe data de 2 august, doamna Niculescu a fost în audiență la doamna vicepreședinte al Consiliului Județean, Simona Brătulescu. A fost prezentă și Lavinia Neamțu (Prefectura Argeș), rămânând stabilit că va fi efectuat din nou controlul în cauză, în prezența unui jurist al Prefecturii Argeș, și de data aceasta în prezența doamnei Niculescu. A rămas stabilit că vicepreședinta va desemna „cât de repede” echipa de control, și va lua legătura cu Prefectura. Numai că doamna Brătulescu a plecat în vacanță, iar controlul cerut și de către Prefectură nu a mai avut loc. Între timp în schimb, au ticluit juriștii de la Consiliul Județean împreună cu secretarul general (care a fost 17 ani jurist al Prefecturii) un răspuns la plângerea prealabilă a doamnei Niculescu, prin care susțin de data asta că s-au efectuat „reparații” la acest drum, iar prin aceste „reparații” drumul ar fi devenit practicabil unei folosințe normale categoriei din care face parte. Ce mai contează că până și operațiile de întreținere curentă trebuiesc după Lege efectuate cu proiect, autorizație ? 

Starea reală a drumului, filmată

Pe data de 29 august, o echipă a postului de televiziune „TV Etalon” din Vâlcea a venit și a filmat drumul local, încercând să obțină și punctul de vedere ale autorităților publice implicate (Primărie, Prefectură, Consiliu Județean). Fără succes. La primărie era doar viceprimarul, care pretindea că nu știe nimic. La Prefectură, șefa serviciului juridic Lavinia Neamțu a primit reporterii refuzând să ofere vreun interviu, vreo lămurire, nefiind abilitată -cică- de către Prefect. Purtător de cuvânt al Prefecturii nu dețineau, doamna Neamțu indicând că domnul Prefect nu a stabilit nimănui posibilitatea de a comunica cu presa. Echipa a fost primită (însoțiți de doamna Niculescu) de către secretarul general al județului, Ionel Voica, care a râs și s-a amuzat 20 de minute de „pretenția” doamnei Niculescu de a vedea un control legal efectuat.


 
Precum se poate observa din filmări șanțurile sunt noi, făcute cu excavatorul, fără nici un fel de protecție împotriva eroziunii apelor. La baza stâlpilor de electricitate șanțurile vechi au fost adâncite, apa infiltrându-se la temelia stâlpilor (care s-au înclinat deja din iulie până acum). La cel puțin un stâlp împământarea este smulsă de către cupa grederului, tuburi ce permiteau accesul în curțile oamenilor au fost smulse și lăsate în șanț. Tuburi ce permit scurgerea apelor pe sub drumurile vicinale sunt montate doar pe alocuri, de dimensiuni diferite, fără o înclinație corespunzătoare pentru a permite scurgerea apelor. Acolo unde se pretinde (prin adresele Consiliului Județean) că există șanțuri săpate (pe lungimea proprietății doamnei Niculescu), acestea nu există. „Aducerea la cotă a acostamentelor” (care cotă ?) nu este reală, drumul ne-având aceeași lățime în nici un punct, lățimea variind de la 8 metri la 2,50 m. 

Pe scurt, în secolul 21, o uliță medievală menținută voit în stare de degradare prin tembelismul membrilor administrației publice locale, cu complicitatea administrației publice centrale și/sau județene care refuză la propriu să-și îndeplinească atribuțiunile de control.

Simona Niculescu : „Mă simt ca într-un vis prost, care trebuie să se termine înainte de cântatul cocoșului. Mă lovesc de reaua voință și reaua credință a unor funcționari publici, plătiți din banul public pentru a se război împotriva noastră, a cetățenilor. Să depui o plângere prealabilă împotriva unui act vădit ilegal revoltă slujbașii Statului, te amenință voalat că te-ai cam întins cu gluma. Îți mai și scriu că actul împotriva căruia ai depus plângere nu este de fapt un act administrativ, și că nu ai nici un recurs, nu-l vei putea anula în instanță chiar dacă este nereal, ilegal și-ți produce prejudicii. Sunt extrem de tristă gândindu-mă câți români trebuie să suporte ilegalitățile acestor funcționari publici. Am părăsit România împreună cu părinții mei la vârsta de 7 ani, dar nu țin minte ca oamenilor să le fi fost așa frică de funcționari. Acum, vecinii mei care au fost filmați de către televiziunile ce au relatat acest trist caz au avut toți de suferit, le este frică să mai meargă pe la primărie să-și plătească impozitele sau să solicite vreun act, să nu-și amintească primarul sau secretarul că au dat cândva vreun interviu și să-i ia la rost. Am ajuns din păcate la concluzia că toți acești omuleți pe care NOI îi plătim sunt noii ciocoi (mai moderni, mai europeni, așa). Dreptatea mi-o voi face cu ajutorul Parchetului din Paris, deoarece sunt și cetățean francez sub protecție consulară. O hotărâre judecătorească definitivă împotriva Statului Român nu va rămâne neaplicată, îndeosebi atunci când reprezintă creanță pentru un cetățean francez, iar nerespectarea hotărârii îi primejduiește viața. Pentru restul românilor însă, situația este din păcate mai complicată. Nu ne rămâne decât să le înșurubăm frica în oase acestor noi ciocoi, trăgându-i fiecare la răspundere civil și penal atunci când se comportă abuziv, încălcându-ne drepturile. Dacă nu vom sancționa dur aceste cârdășii, vom ajunge în situația în care își vor legifera nesimțirea, și ne vor declara tuturor război. După pensii și avantaje speciale, nu mai este decât un pas până la declararea imunității în fața legii a oricărui funcționar. Și atunci ne vor explica cu toată seriozitatea că o femeie care fură o pâine pentru a-și hrăni copiii merită să facă câțiva ani de închisoare, pe când ei funcționarii își fac legile lor, fiind așadar deasupra.”