ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Vești bune pentru turiști. Autoritățile din Suceava au redeschis Cetatea de Scaun și Muzeul de Istorie Suceava. Restaurarea cetății a costat circa17 milioane de euro, iar pentru Muzeul de Istorie din Suceava a fost nevoie de aproximativ 12 milioane de euro. Pentru ambele proiecte s-au folosit fonduri europene.

În urma lucrărilor de reabilitare s-a reușit refacerea unei părți din cetate, introducerea de instalații electrice, rețea de alimentare cu apă, hidranți și stație de epurare, dar și reabilitarea zonei de protecție.

De asemenea, în perimetrul Cetății de Scaun a fost instalat un sistem de sunet și lumini care proiectează umbre fragmentare de călăreți, însoțite de zgomote specifice unei lupte, apoi umbre de gardieni și zgomote care imită străjeri în mișcare.

Cetatea de Scaun a Sucevei apare pentru prima dată într-un document din 10 februarie 1388 al voievodului Petru al II-lea. În urma cercetărilor arheologice s-a ajuns la concluzia că au fost mai multe intervenții în ceea ce privește forma și structura cetății, iar construcția datează de pe vremea domniei lui Petru Mușat, care a construit-o pentru a-i servi ca reședință voievodală.

Domnitorul Ștefan cel Mare (1457 – 1504) a decis să întărească cetatea în fața atacurilor inamicilor Moldovei și a construit un zid care a înconjurat fortul asemenea unui inel.

Apoi, după un atac al otomanilor, pe care oștenii lui Ștefan cel Mare au reușit să-l respingă, însă a arătat unele slăbiciunile fortificației, se decide construcția unui al doilea zid, cu o grosime de cel puțin 2 metri.

În anul 1673, cu acordul voievodului Ștefan Petriceicu, în cetate se intalează o garnizoană polonă, care a dus o luptă de șase luni cu oștile turcești. În cele din urmă, polonezii au fost alungați, iar turcii au poruncit să fie dărâmată cetatea. Însă, pentru că erau zidurile foarte groase, i-au dat foc și i-au slăbit rezistența. Cu timpul, cetatea de la Suceva a devenit o ruină.

În 1951, o echipă a Academiei Române a organizat primul șantier școală de arheologie medievală din România, iar în anii `60 au fost realizate mai multe lucrări de protejare, consolidare și restaurare parțiale ale cetății.