ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



La începutul anului făcea valuri informaţia că patru profesori din Timişoara se opun intenţiei Consiliului Local de a boteza o stradă din oraş cu numele "Petre Ţuţea".

Mai mult, în polemică s-a implicat şi Institutul Elie Wiesel, care a susţinut cererea celor patru cadre universitare. Unul din semnatari, profesorul Robert D. Reisz, a scris în 2010 un „manifest contra cultului genialităţii”, în care acuza faptul că sistemul de învăţământ românesc îl care ca model pe Eminescu  şi prin el, o anumită imagine a "creatorului vag paranoid şi asocial”.

Cu toate acestea însă, bazându-se pe o susţinere majoră din partea locuitorilor şi a unor personalităţi, Consiliul Local a adoptat decizia de a denumi o stradă din oraş cu numele marelui filozof creştin şi fost deţinut politic pe timpul regimului comunist.
Întrebat în continuare despre viitorul poporului român, Petre Ţuţea răspunde: „Cred în viitorul lui, de aia a şi suferit. Uite, acum dacă mă puneţi la zid pentru poporul român, aş striga: «Excelsior»"

Cunoscută în Timişoara ca "Strada fără nume”, aleaa care face legătura între străzile Eugeniu de Savoya şi Proclamaţia de la Timişoara, a primit nume. Primăria Timişoara a decis să boteze străduţa cu două numere, la propunerea viceprimarului Dan Diaconu. Consiliului Local a aprobat noul nume în şedinţa de marţi.

Petre Ţuţea a fost un gânditor, filosof şi economist român, executând 13 ani de închisoare în timpul regimului comunist. În ciuda acuzaţiilor venite din partea detractorilor săi, Petre Ţuţea a fost reabilitat de statul român, prin Decizia nr. 4/19 ianuarie 1998, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul în anulare împotriva sentinței nr. 179 din 29 septembrie 1956 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare, Colegiul de Fond și a deciziei penale nr. 540 din 21 noiembrie 1959 a tribunalului suprem – Colegiul Militar, prin care Țuțea era condamnat la 18 ani muncă silnică și 8 ani degradare civică.

O altă stradă nouă din Timişoara, aflată situată între străzile Gavril Musicescu şi Mureş, a fost denumită Josef Klapka (1786-1863). Este vorba de un fost primar al Timişoarei între 1819-1833, care în 1815 a înfiinţat prima bibliotecă publică de împrumut din imperiul Austro-Ungar. A fost tatăl renumitului general al revoluţiei maghiare, Klapka Gyorgy.