ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


„Intervenția militară a NATO în Serbia este necesară și legitimă”. - Emil Constantinescu, președinte al României

Apel al intelectualilor GDS: „Să spunem apăsat care este interesul pe termen lung al României”

 
„Istoria ultimei jumătăți de secol a fost pentru România o lungă specializare în coșmaruri. Iar înainte, de câte ori am greșit, a trebuit să plătim tocmai pentru bâlbâielile noastre istorice, pentru opțiunile călduțe și, alteori, pentru imposibile neutralități.

Se ivește acum ocazia, la sfârșitul acestui mileniu, să avem o poziție neechivocă și să spunem apăsat care este interesul pe termen lung a României. Niciodată nu i s-a oferit țării noastre, că acum, sansa de a-și alege istoria și de a arăta care sunt valorile în care înțelege să creadă: vrem să ne orientăm către Europa și către o Alianță stabilă, capabilă să ne garanteze ieșirea din interminabilul interludiu post-comunist, sau, prin "simbolul Miloșevici”, optăm pentru foștii comuniști care se agață de putere exploatând prestigiul sentimentelor naționale?

Ceea ce am trăit în urmă cu zece ani și am numit "revoluția noastră” nu s-a petrecut, credem, pentru că această țară să rămână prizonieră imprevizibilului estic. România modernă nu s-a făcut nici prin adoptarea constituțiilor asiatice și nici prin investiții de capital venite din Belarus. România modernă a fost produsul unei colaborări constante, vreme de peste șase decenii, cu formele de civilizație și de cultură ale Franței, Germaniei, Angliei, Americii și Italiei. Ce poate aștepta în imediat România din partea Estului? Binefacerile mafiei rusești care ne-ar învață cum se pot controla economia și structurile politice ale țării fără să mai fie nevoie de un regim comunist declarat? Extravaganțele dictatorului din Belarus? Tehnică neplății salariilor cu lunile, precum în cazul minerilor siberieni? Ce altceva ne poate da deocamdată Estul decât colapsul, derută și complexele sale?

Poate România să-și aștepte fericirea de la popoare "care nu au știut niciodată să se administreze la ele acasă și care, oricât ai privi în trecut, nu au cunoscut niciodată fericirea și libertatea?” (C.Milosz).

România nu se poate întoarce deocamdată cu brațele deschise către acea parte a lumii care, de zece ani, nu a găsit de cuviință să-i ceară iertare, ei și celorlalte poopare din Estul Europei, pentru calamitatea istorică fără precedent la care acestea au fost supuse.

Este atunci nefiresc la zece ani după Revoluție să apară în societatea românescă voci ce par să fi uitat esențialul în numele căruia revoluția a avut loc: a fost vorba, după știință noastră, de o Revoluție făcută pentru integrarea în Europa și împotriva acelui trecut care a însemnat o sursă constantă de nenorociri. Este oare societatea română în stare să uite ce s-a întâmplat cu ea vreme de peste 4 decenii? Să nu aibă ea elementarul instinct de conservare de a nu năzui către locul istoric din care s-a abătut, în câteva rânduri, asupra noastră năpasta politică? Sau crede că o poziție ambiguă, într-un stil care s-a dovedit mereu falimentar, ne poate salva? Așa cum nu există o a treia cale între capitalismul liberal și centralismul comunist, nu există pentru noi posibilitatea de a rămâne suspendați între NATO și convulsiile fostului imperiu sovietic.

Ceea ce a derutat pe mulți dintre concetățenii noștri și i-a împiedicat să ia o poziție limpede în actualul conflict din Balcani este că împărtășim cu poporul sârb valorile credinței. Numai că Miloșevici nu duce un "război sfânt”, ci unul de epurare etnică, iar valorile ortodoxiei pe care le împărtășim cu poporul sârb nu înseamnă și o coincidență cu opțiunile politice ale celor două popoare: președintele sârb, parlamentul și guvernul sârb vor să constituie o Uniune cu Rusia și Belarus; structurile puterii noastre s-au pronunțat în schimb de la bun început pentru NATO și Europa.

În sfârșit, nu credem că valorile democrației sunt compromise, atunci când se răspunde violenței cu altă violență. Un bărbat care intervine când o femeie este bătută pe stradă nu se degradează coborându-se la violență, ci se înalță anulând prin forță mârșăvia folosirii forței împotriva celui neapărat. Trupele lui Miloșevici excelează de ani de zile în ceea ce s-a numit "războiul împotriva civililor”.
 
Agresiunea unei armate împotriva copiilor și adulților lipsiți de apărare se numește barbarie, iar când cele mai civilizate state ale lumii intervin pentru a curma această barbarie, ele fac un act de civilizație. Pentru copiii și adulții lipsiți de apărare care au căzut victime, în aceste zile, răspunderea o poartă cel care pune mai presus puterea să decât soarta poporului său.

Semnează:
 
 
 
 
Gabriel Liiceanu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Lucian Pintilie, Victor Rebengiuc, H.R. Patapievici, Horia Bernea, Mihai Șora, Dan Setlacec, Ioan Bruckner, Ioana Bruckner, Ion Vereanu, St. Aug. Doinas, Dan Grigore, Gabriel Andreescu, Stere Gulea, Stelian Tănase, Daniel Daianu, Dan Pavel, Radu Filipescu, Andrei Oișteanu, Mariana Celac, Augustin Buzura, Gabriela Adameșteanu, Rodica Palade, Mircea Fonta, Gelu Ionescu, Alexandru Lăzărescu, Tudor Marian, Mihnea Berindei, Nicolae Prelipceanu, Doina Cornea, Eugen Uricaru, N.C. Munteanu, Denisa Comanescu, Florin Gabrea, Miahi Maniutiu, Ion Vianu, Mircea Martin, Sorin Marculescu, Sorin Antohi, Vladimir Tismăneanu, Paul Cornea, Dorana Cosoveanu, Victor Bârsan, Thomas Kleininger, Iustin Marchiș, Dan Oprescu, Crina Cosoveanu, Stefan Iordanescu, Ioan Muselea, Alexandru Vlad, Radu Mares, Nicolae Boeriu, Ioan Macavei, Catalin Stefanescu, Cornel Taranu, Octavian Hoandra, Marius Alexandru, Stefan Borbely, Zoe Popa, Adrian Marino, Maria-Ruxandra Lupu, Ioan Grigore Nicoara, Peter Baranyai, Csep Alexandru, Vasile Gogea, Ruxandra Cesereanu, Cezar Pop, Lidia Bote-Marino, Ovidiu Pecican, Iosif Viehman, Aurel Olteanu, Liana Rusu Marta, Mircea Oliv, Al. Cistelecan, Cornel Moraru, Virgil Podoaba, Emil Galaicu-Paun, Carmen Cristian, Monica Ghet, Daniela Taranu, Liliana Bocu, Mircea Barsan, Adriana Muresian, Radu Cristian, Ioan Virgil Ispas, Narcis Neaga, Radu Nechit, Sanda Negrutiu, Daniela Proinov, Mircea Mihăieș, Daniel Vighi, Calin Anastasiu.”

Text aparut in revista "22” a GDS, nr. 16 (478), 20-26 aprilie 1999
 
Nota Redacției: Slobodan Milošević avea să moară într-un mod cel puțin suspect în închisoarea Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, în 2006, instanță care l-a achitat post-mortem peste alți 10 ani, în 2016.
 
 

Bombardarea Iugoslaviei - Desenele Academicianului Eugen Mihăescu - VIDEO - urmate de extrase din "Cotidianul”, condus atunci de Ion Cristoiu, cu pozițiile lui Andrei Pleșu și Zoe Petre:

Andrei Pleșu, ministru de Externe:

Zoe Petre, consilier prezidențial:

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews