Jurnalistul Cătălin Sturza a publicat pe pagina web a ziarului Adevărul un punct de vedere despre modul în care presa română a redat știrea despre așa-zisele monahii turbulente, despre care ActiveNews a relatat anterior. Acesta subliniază că, deși femeile din Vaslui nu au dovedit și nu au pretins că ar fi măicuțe, unii jurnaliști s-au grăbit să publice informația ca sigură, fără a o verifica măcar la Patriarhia Română, care neagă apartenența celor două femei la monahism. Cătălin Sturza se întreabă la ce folosește o asemenea stereotipizare negativă constantă a unor categorii de oameni precum călugării și preoții și atrage atenția că astfel de „metode neetice” folosite la adresa unor grupuri ar putea afecta, pe viitor, orice altă categorie socială.

După ce trece în revistă câteva publicații care au relatat corect știrea, anume că femeile îmbrăcate în haine monahale nu erau monahii, ci doar intenționau să meargă la o mănăstire pentru a ajuta la muncă, nu pentru a se călugări, jurnalistul se întreabă de ce alte publicații au preferat să dea știrea cu titluri nefondate. Dacă „o asemenea stereotipizare negativă ne-etică și tendențioasă” a personalului monahal este practicată cu lejeritate, aceasta ar putea fi extinsă și la adresa altor categorii socio-profesionale, precum medicii sau chiar jurnaliștii.

„Așadar, femeile NU au dovedit că sunt măicuțe și nici NU au pretins acest lucru. Am luat, la rândul meu, legătura cu Patriarhia Română – și e un lucru pe care orice jurnalist îl poate face. După știința celor de la Patriarhie, femeile nu sunt înregistrate nicăieri ca fiind măicuțe. 

Dar, cu toate acestea, toată presa este plină de știri despre „măicuțele care fac scandal” sau „măicuțele care au împins un bărbat pe șina de tren.” Cu titluri care nu pun nici măcar un bemol – femei care ar putea fi măicuțe; evident, chiar și așa astfel de titluri ar fi nefondate, din moment ce poliția confirmă că femeile nu au pretins că sunt măicuțe. 

Cum ar fi să vedem acum o știre rostogolită pe toate canalele despre două asistente medicale sau două doctorițe care fac scandal printr-un oraș mare și împing oameni pe șina ferată? Și apoi să citim undeva în corpul știrii că e de fapt vorba despre două persoane cu probleme psihice, care nu pretind că sunt doctorițe, sunt doar femei îmbrăcate în halate albe? 

Cum ar reacționa comunitatea medicală și publicul, în general, față de o asemenea stereotipizare negativă ne-etică și tendențioasă a medicilor, din partea presei?”, se întreabă retoric jurnalistul Cătălin Sturza de la Adevărul. 

Concluzia acestuia este că etichetările tendențioase ale personalului religios provin din ideile preconcepute ale celor care ar trebui să relateze obiectiv știrile, dar care și-au făcut obiceiul să recurgă selectiv la meetode neetice de informare.

„Cui prodest? La ce folosește o asemenea stereotipizare negativă constantă a unor categorii de oameni? Ce ne spune că, dacă azi sunt măicuțele stereotipizate așa, mâine nu va putea fi stereotipizată orice altă categorie socială? Singura explicație care poate fi dată unor falsificări evidente ține de preconcepția celor care publică astfel de „știri” (poate neconștientizată). Și pare să existe deja o concepție implicită că în ceea ce privește unele categorii de oameni – cum ar fi călugării și preoții – utilizarea meetodelor neetice de informare este permisă”, scrie jurnalistul Cătălin Sturza. Articolul acestuia poate fi lecturat integral pe pagina web a ziarului Adevărul.