ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În urma protestelor care au avut loc în Piața Victoriei, mai mulți manifestanți au solicitat firmelor de publicitate ca să nu mai plătească spații publicitare anumitor televiziuni și instituții de presă.

Cornel Nistorescu a scris un articol în Cotidianul despre cum s-a făcut acest lucru și a analizat de ce au fost „sfătuite” agențiile de publicitate să nu mai distribuie publicitate anumitor organe de presă.

„Zeci de branduri care nu s-au regăsit în politica redacțională a posturilor TV Antena 3 și România TV, privind protestele pe tema ordonanței 13, și-au suspendat spoturile publicitare la aceste organisme media. În altă ordine de idei, de data aceasta politically correct, mai multe branduri și-au retras publicitatea de pe Google fiindcă apăreau lângă videouri care instigau la ură sub diferite forme, xenofobe sau homofobe. Cealaltă ramură a publicității, cea finanțată din fonduri publice, a reprezentat tot timpul o formă de a conduce presa și de a o subjuga politic.

Publicitatea este importantă pentru mass-media românești. Aduce bani mulți, asigură salariile a sute de angajați, supraviețuirea posturilor de televiziune și a site-urilor. Și nu doar firmele de planificare și distribuire a publicității prosperă. În societatea de consum de astăzi, printre miile de produse și variante de alegere, reclama face diferența. Nimic nu supraviețuiește azi fără promovare. Oricât de bun ar fi un produs, nimeni nu-l va cumpăra dacă în spatele lui nu este o poveste frumoasă care să-l promoveze pe piață.

Publicitatea influențează toate domeniile vieții sociale, economice, politice, motiv pentru care situațiile de criză pot afecta produsul, brandul ori distribuitorul. Deși producătorii se străduiesc să se țină în afara sferelor de influență socio-politică, apărându-și produsele și protejându-și afacerile, se văd de multe ori prinși în hățișul manipulărilor socio-politice.

Cătălin Teniță, unul dintre fondatorii grupului de acțiune civică Geeks for Democracy, publică pe pagina sa de Facebook o listă cu brandurile care au apărut în reclamele de la România TV.

„Companiile, și mai ales corporațiile alea mari cu programe de CSR, misiune și valori, idei de sustenabilitate și de cetățenism corporativ, trebuie să facă tot posibilul pentru a susține adevărul. Sincer, mă doare absolut undeva dacă sponsorizează tabăra de superdotați sau programul de împădurire, când sunt complici morali la devastarea spirituală a unei părți a populației – la îndobitocirea ei efectivă. Nu știu dacă amenințările cu boicotul sunt cea mai corectă cale, însă mi-ar plăcea ca oamenii din agenții (mulți ieșiți și ei în stradă) să vorbească cu oamenii de la client (mulți ieșiți și ei în stradă) și să găsească împreună acea cale care să permită susținerea oricăror tipuri de demersuri jurnalistice, făcute însă cu bună-credință, cu probe, cu respectarea adevărului, cu echidistanță și cu ascultarea și a celeilalte părți", scria Cătălin Teniță.

Raluca Feher, președintele Asociației Frontline Club Bucharest, zice că trei branduri importante își retrag reclamele de la Antena 3 și România TV. Și detaliază: „Nu mă așteptam la susținerea IAA și nici UAPR, status qvo-ul merge perfect când ești un politruc îngrășat care este la fel ca ăia din Parlament, dar vorbește un pic mai bine engleza. Dar să declari cu un ton sentențios că nu poți să îi spui companiei X că e aiurea să finanțeze minciuni rostite în favoarea unui infractor pentru că brandurile nu fac politică, oooo, păi, asta este politică. Politica evitării unui eventual control ANAF, politica lui «mergeți pe burtă», politica lui «nu vrem să supărăm puterea pentru că nu mai primim contracte de publicitate». Atunci când, repet, tot ce faci tu ca instituție încasatoare de taxe de la membri este numai și numai să faci politică, să tragi sfori, să muți bugete, să-ți dai premii și să-ți construiești CV-uri care pe viitor probabil te vor propulsa chiar în Parlament, fără să te gândești vreodată la binele breslei, ci doar la fala ta proprie, e ilar să te ascunzi după degețelul descărnat al apoliticianismului brandului".

Raluca Feher a solicitat directorilor de media, PR, agenții de publicitate să nu mai distribuie publicitate la RTV, Antena 3 și B1 TV. „Inițiem acest demers întrucât banii obținuți din contractele de publicitate finanțează campaniile de manipulare a opiniei publice, purtate în interesul unor indivizi corupți, mulți dintre ei cu condamnări penale, și sunt campanii care subminează statul de drept. Considerăm că boicotarea celor trei televiziuni mai sus amintite și redirecționarea bugetelor media către instituții de presă independente ar face un serviciu inestimabil societății, ajutând la informarea corectă a cetățenilor."

În februarie 2017, în timpul protestelor, postul de televiziune Digi 24 scria pe pagina sa de Facebook despre cele două posturi concurente: „Numărul de reclame difuzate de posturile Antena 3 și România TV a scăzut dramatic, în comparație cu perioada de dinaintea protestelor de stradă, scrie Paginademedia.ro. După primele proteste (cele din 22 ianuarie), o serie de clienți au renunțat în a se mai promova la cele două televiziuni. Aproximativ 70 de branduri nu se mai regăsesc la Antena 3 și 80 la RTV".


Protestele de stradă din ianuarie 2017 s-au răsfrânt asupra distribuirii publicității la posturile de televiziune.
Potrivit unei monitorizări a site-ului IQads, au fost retrase peste 70 de branduri de la Antena 3 și România TV. În perioada 30 ianuarie – 2 februarie, în calupurile publicitare ale România TV erau aproximativ 100 de branduri. Între 3 și 5 februarie, rămăseseră 30.

La Antena 3, din 104 branduri cu reclame, în perioada 30 ianuarie – 2 februarie, mai rămăseseră 25.

Printre firmele care nu mai aveau spoturi se află: Altex, Bergenbier, Ferrero (Kinder), Metro, Procter&Gamble, Selgros, Sanofi, Ursus, Zdrovit.

La România TV, printre cei care au păstrat reclamele sunt: Biofarm, Dr. Oetker, Vel Pitar, Penny.

La Antena 3 își mai fac reclamă, printre altele, mărci ale companiilor Johnson & Johnson, Ryanair, SensiBlu, Biofarm.

Motivul pentru care multe companii și-au retras publicitatea sunt acuzațiile de dezinformare ale celor două posturi de televiziune cu privire la manifestațiile de stradă.

Băsescu a dat tonul boicotului contra presei

Oameni politici și-au transferat neînțelegerile de partid și ideologii asupra companiilor și a produselor apărute în reclame la posturi de televiziune oponente. La începutul anului 2016, fostul președinte Traian Băsescu scria pe pagina sa de Facebook: „Nu mai cumpăr produse care își fac publicitate la Antena 3 și Antena 1! Familia mea a fost un consumator constant al produselor cosmetice L’Oreal, al produselor lactate Zuzu produse de Albalact și al medicamentului Strepsils. Pentru că își fac publicitate la Antena 3 și Antena 1, băgând bani în buzunarul turnătorului Voiculescu, noi toți am hotărât să nu le mai cumpărăm. Dacă sunteți «băsiști», atât de atacați și pe nedrept disprețuiți de oamenii turnătorului Voiculescu doar pentru că nu-l adorați pe turnător și clica lui, vă rog să nu mai cumpărați aceste produse. Și chiar dacă nu sunteți «băsiști», puteți înlocui aceste produse cu altele la fel de bune, dar care nu bagă bani în buzunarul turnătorului Voiculescu și al clicii lui de la Antena 3".

Ce spun companiile

„Depunem eforturi în permanență nu doar pentru îmbunătățirea produselor noastre, ci și pentru a oferi o experiență valoroasă clienților noștri. Planul nostru de media este actualizat permanent, opinia dumneavoastră fiind deja luată în considerare de departamentele noastre relevante", scriau reprezentanții Ford România, la începutul acestui an.

„Telekom România selectează mediile pe care sunt difuzate materialele sale de promovare pe baza tipului de public vizat pentru un impact optim. Așadar, la acest moment, pe canalul menționat de dumneavoastră nu sunt difuzate spoturile TV ale companiei", anunța în ianuarie 2017 compania de telefonie mobilă privitor la publicitatea produselor sale la Antena 3.

În 2016, brandul Zuzu scria pe aceeași rețea de socializare: „Sunt Zuzu și exist de peste un deceniu pentru toți consumatorii români, indiferent de culoarea politică, de preferințele sportive, de apartenența religioasă sau culturală, de opțiunile media, de vârstă, de înălțime, de greutate, de venituri. Sunt Zuzu și nu susțin nici ura, nici războaiele, indiferent de formele pe care le îmbracă, pentru că știu că distrug, dezbină și dezumanizează". Mesajul brandului venea ca urmare a unui editorial semnat de Sebastian Bodu, în calitate de „avocat, lector universitar și președinte al Avocatului Antreprenorilor, ONG care își propune să lupte cu mijloace juridice împotriva abuzurilor ANAF (în calitate de fost președinte al ANAF între 2005-2007) și europarlamentar (2008-2014)", și prin care îndemna consumatorii să boicoteze brandul respectiv, pe motiv că îl promova la Antena 3.

Ce spun oamenii de media

Mihail Vârtosu, fost director executiv al Grey România și inițiator al multor organizații din industria publicității, este de părere că „deciziile luate de anumite companii de a nu distribui publicitate pe criterii care nu sunt de natură profesională, de marketing ori comerciale se înscriu pe linia degenerării constante a calității actului de management în companiile românești, fie ele multinaționale ori locale. Legarea preferințelor politice ori de altă natură de decizii în domeniul marketingului și publicității este un act împotriva naturii. Venind în România la începutul anilor ’90, companiile multinaționale au introdus criterii profesionale foarte precise, bazate pe experiența angajaților de excepție pe care le aveau în alte țări. România a beneficiat de un aport greu de evaluat altfel decât excepțional de know-how și generațiile crescute în acest fel în anii ’90 și 2000 au utilizat în activitatea lor de zi cu zi criterii profesionale identice cu cele utilizate de marile firme în alte țări. Personal, am rămas perplex când am aflat de deciziile unor așa-ziși manageri. Sper ca oamenii care profesează în acest domeniu dificil să își păstreze bunul-simț și să realizeze cât de periculoase sunt astfel de derapaje. Desigur, aceste aspecte au legătură cu vânzările, dar când niște oameni sunt vânduți, ce pretenții poți să ai de la ei? Vă recomand să vă uitați în jur și să vă gândiți ce îi motivează: cariera, ambiția, supunerea oarbă, teribilismul? În niciun caz nu este vorba despre convingeri și, chiar dacă ar fi, convingerile personale nu au legătură cu deciziile profesionale. Se înțelege greu că meseria trebuie făcută întotdeauna pe criterii profesionale", a scris Cornel Nistorescu.