„Eu cred și sper în idealul național - Reîntregirii Țării. Și dacă am apropiat acest ideal măcar cu o singură zi, merită să te jertfești”, spunea Ilie Ilașcu, chiar din temnița de la Tiraspol (VIDEO în bază)

Fostul deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol, Ilie Ilașcu, a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București, a transmis TVR Info fără a furniza video de la ceremonia funerară. În Republica Moldova a fost decretat formal doliu național. La slujba de înmormântare au venit să îi aducă un ultim omagiu, admiratori și camarazi. Agențiile de presă, nici chiar cele oficiale, cât și radioul și televiziunea publică nu au fost prezente sau nu au transmis imagini în direct.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, slujba a fost săvârșită de PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, în fruntea unui sobor de preoți. Ilie Ilașcu „a fost fiu al Basarabiei și om al demnității, un luptător neînfricat pentru drepturile românilor din jurul României, personalitate emblematică a istoriei recente, un apărător neînfricat al idealului unității naționale și un mărturisitor al valorilor spiritualității românești în anii marilor transformări social politice de la sfârșitul secolului trecut, acesta înscriind pagini de istorie prin curajul său neînfricat și prin viața sa marcată de jertfă pentru neam și pentru țară.”, a transmis Biserica Ortodoxă Română (mesajul integral în baza textului).

Foști camarazi, rude, patrioți români unioniști, autorități au venit să-i aducă un ultim omagiu lui Ilie Ilașcu, la biserica Sfânta Sofia și la Cimitirul Bellu din București. Patriotul român a decedat luni, 17 noiembrie 2025, la vârsta de 73 de ani. Între aceștia și fostul său camarad și coleg de temniță, Alexandru Leșco- - FOTO cu părul alb (mai multe fotografii în bază):

Deținut politic al regimului al regimului de la Tiraspol, umilit, torturat și ținut 9 ani în izolare de forțele rusești din Transnistria, Ilie Ilașcu a devenit simbolul al reunirii Basarabia cu Țara în vechile hotare - România Mare.

La București, dezbinatorii României din cabinetul Ilie Bolojan au ținut un moment de reculegere la începutul ședinței de guvern iar Maia Sandu l-a omagiat fariseic la Chișinău, afirmând că Ilie Ilașcu, militantul pentru românism și România Mare, a luptat pentru „independența Republicii Moldova” și „eroii moldovenilor”. Și în Parlamentul României a fost ținut un moment de reculegere în memoria lui Ilie Ilașcu la propunerea grupului AUR. Valeriu Munteanu, deputat basarabean din AUR, a omagiat memoria „luptătorului român pentru Unirea Basarabiei cu Țara”.

În anul 2001, în urma presiunilor europene și ale SUA, Ilie Ilașcu a fost eliberat cu condiția să nu stea pe teritoriul Republicii Moldova. El a venit la București, unde deja fusese ales senator în Partidul România Mare condus de Corneliu Vadim Tudor și a mai fost ales încă un mandat alături de poetesa basarabeancă Leonida Lari. A reprezentat România din partea PRM și la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Ilie Ilașcu s-a născut la 30 iulie 1952, în satul Taxobeni, Raionul Fălești. În calitate de președinte al Frontului Popular, filiala Tiraspol, a coordonat, în perioada 1989 – 1992, una dintre cele mai active organizații în lupta pentru afirmarea identității românești în stânga Nistrului, mai amintește TVR Info.

Frontul Popular adunase peste 5.000 de membri activi, iar după proclamarea „Republicii Moldovenești Nistrene”, Ilașcu și colegii săi au devenit ținte directe ale represiunii separatiste. A luptat pentru apărarea limbii române și împotriva discriminării, iar în războiul declanșat de ruși în 1992 a participat la luptele de la Nistru. Acțiunile grupului condus de Ilie Ilașcu au provocat pierderi serioase trupelor ruse și formațiunilor de cazaci.

Pe 2 iunie 1992, a fost arestat cu forța de indivizi înarmați care au pătruns în locuința sa din Tiraspol. În aceeași zi au fost arestați și camarazii săi Alexandru Leșco și Andrei Ivanțoc, urmați, pe 4 iunie, de cel de-al patrulea membru al nucelului Grupului Ilașcu, Tudor Popa. A urmat un lung și dramatic șir de abuzuri: detenție ilegală, tortură și o sentință capitală.

După condamnarea sa, reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Organizații europene, guverne democratice au cerut în mod constant eliberarea grupului Ilașcu. La Chișinău și București au avut loc numeroase mitinguri de solidaritate, devenite simbolul luptei împotriva abuzului comis de regimul separatist.

Într-o postare pe Facebook, fostul avocat al grupului Ilașcu, Alexandru Tănase, a afirmat că în închisoarea din Grigoropol l-a văzut pe Ilie Ilașcu nu înfrânt, ci întărit de suferință, trăind pentru un ideal mai mare decât el însuși.

ALEXANDRU TĂNASE, fost avocat al „Grupului Ilașcu”: L-am cunoscut pe Ilie Ilașcu la închisoarea din Hlinaia, când eram avocat în dosarul „Ilașcu și alții” la CEDO. Am văzut acolo, în în temniță, nu un deținut doborât, ci un om pe care suferința nu l-a strivit, ci l-a înălțat. Privirea lui era aceea a celor care știu că nu îndură pentru ei, ci pentru o idee mai mare decât propriul destin. (…) Sacrificiul lui Ilie Ilașcu, al lui Alexandru Leșco, Tudor Petrov-Popa și Andrei Ivanțoc este acea zestre morală care împiedică o națiune să-și piardă memoria, reperele, rușinea în fața lașității și curajul în fața tăcerii.

Ilie Ilașcu nu a fost singur în această luptă. Prietenii și camarazii de detenție au rămas alături de el chiar și după eliberare. Unul dintre ei, Alexandru Leșco, își amintește și astăzi de forța și energia care îl caracterizau.

ALEXANDRU LEȘCO, fost deținut politic: Eram activi, eram la frontul popular veneam la mitinguri. Era luptător și a rămas luptător. Tăia cu cuvintele lui. Îl văd și acum cum ridica două degete, strigând Victorie și Trăiască, trăiască, trăiască și înflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească - VIDEO AICI.

Și NICUȘOR DAN, președintele României, i-a omagiat amintirea, amintește TVR: Ne luăm astăzi rămas-bun de la un patriot care a crezut și a acționat fără nicio ezitare pentru un vis de unire și libertate. Ilie Ilașcu, un exemplu de verticalitate și curaj, ne amintește că lupta pentru identitate națională și demnitate merită prețul, oricât de mare ar fi acesta.

În 2004, CEDO a decis în mod oficial că Federația Rusă și Republica Moldova poartă responsabilitatea pentru tortură, detenție ilegală și încălcarea drepturilor fundamentale în cazul Ilașcu. Pentru sacrificiul său, Ilie Ilașcu a primit numeroase distincții: Ordinul Național „Steaua României”, Ordinul Republicii Moldova și titlul de Cetățean de Onoare al municipiilor București și Chișinău, precum și al altor peste 37 de localități și județe din România.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

VIDEO urmat de MESAJUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE:

Domnul Ilie Ilașcu - om al credinței, al demnității și apărător al idealurilor naționale

Preacucernici Părinți,

Îndurerată familie și întristată adunare,

Cu adâncă întristare am primit vestea trecerii la cele veșnice a domnului Ilie Ilașcu (30 iulie 1952 – 17 noiembrie 2025), fiu al Basarabiei și om al demnității, un luptător neînfricat pentru drepturile românilor din jurul României, personalitate emblematică a istoriei recente, un apărător neînfricat al idealului unității naționale și un mărturisitor al valorilor spiritualității românești în anii marilor transformări social politice de la sfârșitul secolului trecut, acesta înscriind pagini de istorie prin curajul său neînfricat și prin viața sa marcată de jertfă pentru neam și pentru țară.

Domnul Ilie Ilașcu s-a născut la data de 30 iulie 1952 în localitatea Taxobeni, în raionul Fălești, într-o familie aleasă unde a deprins spiritul dragostei de neam și al credinței strămoșești. A absolvit Facultatea de Economie a Universității Agrare din Chișinău, însă vocația sa principală a fost aceea de a sluji adevărul, dreptatea și libertatea românilor din Basarabia.

Educat în spiritul valorilor neamului, a fost unul dintre fondatorii Mișcării de eliberare națională din Basarabia (1988–1992), conducând Filiala Tiraspol a Frontului Popular din Moldova. Acesta, în contextul afirmării identității naționale din anii 1990 și al drepturilor omului, încuraja pe confrații basarabeni din Transnistria să nu cedeze în fața ocupantului sovietic și a politicilor de deznaționalizare, ci să lupte pentru limba română, alfabetul latin și identitatea românească, considerându-le fundamente pentru libertatea națională și democrație.

Fiind însuflețit de iubirea pentru neam și pentru țară, pentru libertate și drepturile națiunilor, a participat la luptele de pe Nistru (1992) ca ofițer și comandant al unor trupe speciale ale Ministerului Securității Naționale, apărând cu jertfelnicie integritatea Republicii Moldova și drepturile românilor supuși agresiunii separatiste rusești.

Pentru mărturisirea sa publică în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, pentru apărarea identității naționale și pentru împotrivirea față de ocupația străină, a fost arestat la 2 iunie 1992 de Serviciul secret al Armatei Federației Ruse din Transnistria, împreună cu alți tineri (Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov Popa), făcând ani grei de închisoare și umilință. A urmat un deceniu de suferință în temnițele regimului separatist de la Tiraspol, fiind supus torturii și izolării, de patru ori fiind condamnat la moarte și simulată execuția.

În urma demersurilor forurilor internaționale privind drepturile omului, a presiunilor făcute asupra Federației Ruse și a solidarității internaționale pentru eliberarea celor ținuți ilegal în detenție la Tiraspol, a fost eliberat abia la 5 mai 2001, devenind simbol universal al luptei pentru adevăr și libertate. Suferința îndurată în detenția ilegală din Transnistria nu i-a frânt spiritul, ci i-a întărit convingerea că lupta pentru adevăr și pentru identitate este una care trebuie dusă până la capăt. Atitudinea sa demnă și credința puternică în Dumnezeu au făcut ca valorile identitare să fie afirmate  cu tărie în contextul eliberării de sub jug străin și să dea putere și celor aflați în libertate.

Deși se afla în detenție, cetățenii țării, arătându-i prețuire, l-au ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi (1994–1998; 1998–2000) și, după obținerea cetățeniei Române, senator în Parlamentul României (2000–2004, 2004–2008),  ajungând să fie un simbol al luptei pentru libertate și un erou al românismului încătușat în spațiul basarabean.

După eliberare, domnul Ilie Ilașcu a continuat să slujească binele public în înalte funcții publice, precum cea de parlamentar în Parlamentul României și de membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (2001–2008), unde a pledat neobosit pentru drepturile omului și pentru adevărul despre suferințele românilor din stânga Nistrului.

A avut o activitate legislativă intensă, numeroase luări de cuvânt, inițiative și participări în comisii importante privind sănătatea publică, drepturile omului, siguranța națională și investigarea centrelor de detenție ilegale. Prin toate acestea, a dovedit o profundă responsabilitate civică și dragoste de patrie. Contribuția sa în Parlamentul Republicii Moldova și în Senatul României, precum și recunoașterea internațională pe care a primit-o pentru curajul său, îl așază printre marile figuri ale istoriei recente.

Pentru întreaga sa luptă și mărturisire, domnul Ilie Ilașcu a primit recunoașterea meritată: Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2001); Ordinul Republicii (2010); titlul de Cetățean de Onoare al municipiilor București și Chișinău și al altor 37 de orașe și județe din România.

Hotărârea istorică a CEDO în cauza „Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia” a confirmat persecuția la care a fost supus și a așezat numele său în rândul marilor mărturisitori ai libertății de la sfârșitul secolului trecut.

Domnul Ilie Ilașcu a fost nu doar un om al curajului și al jertfei, ci și un fiu credincios al Bisericii, purtând în suflet nădejdea și lumina Ortodoxiei, care l-au susținut în anii grei ai nedreptății și suferinței. În acest sens, amintesc gesturile Bisericii Ortodoxe Române care a introdus cereri speciale la toate sfintele slujbe pentru eliberarea grupului Ilașcu și pentru izbânda adevărului. Vrednicul de pomenire  Patriarh Teoctist vorbea adesea despre curajul deținuților de la Tiraspol și făcea demersuri către Instituțiile Internaționale pentru eliberarea lor.

Domnul Ilie Ilașcu rămâne în memoria noastră ca un simbol al curajului, al demnității și al sacrificiului pentru libertate, demonstrând prin întreaga sa activitate politică, civică și națională, devotament neclintit față de idealurile românești, valorile spiritualității neamului și față de drepturile fundamentale ale omului.

Fidelitatea sa față de neamul nostru românesc și idealurile țării ar trebui să inspire întreaga clasă politică și să responsabilizeze civic pe toți cetățenii Republicii Moldova, în contextul luptei pentru libertate deplină și democrație, pentru pace și unitate în lumea în care trăim.

În aceste clipe de întristare și de vremelnică despărțire, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul morții și Domnul vieții, Care ne învață că „Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi!” (Ioan 11, 25), să așeze sufletul domnului Ilie Ilașcu împreună cu drepții și mărturisitorii neamului, care sunt cinstiți în mod deosebit de Patriarhia Română în acest An centenar 2025, în lumina și iubirea Preasfintei Treimi „unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit”.

Dumnezeu să odihnească sufletul lui în Împărăția Cerurilor împreună cu drepții întru nădejdea Învierii de obște!

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu arhierești binecuvântări,


† Veniamin

Episcopul Basarabiei de Sud
 

Mesaj de condoleanțe adresat familiei Ilașcu, prietenilor, colegilor și celor care l-au prețuit pe domnul Ilie Ilașcu, transmis cu ocazia înmormântării în data de 20 noiembrie 2025, la București. ALBUM FOTO FB Episcopia Basarabiei de Sud: