„Cazul Justițiarul” merită atenție deoarece e victima unui atentat la libertatea de expresie și e un site cu o situație aparte în România de azi, scrie Ion Cristoiu. Jurnalistul amintește că Justițiarul a fost site-ul care a dezvăluit afacerile de corupție ale lui Klaus Iohannis.

Ion Cristoiu spune că, sub pretextul stării de urgență, site-ul a fost închis, redeschis și apoi iar închis. Jurnalistul arată că decizia, luată de Grupul de Comunicare Strategică și executată de ANCOM-ul condus de fostul premier Sorin Grindeanu, este rezultatul publicării de acest site a unor articole despre originea coronavirusului și declararea numărului de morți din România din cauza epidemiei.

Ion Cristoiu susține însă că este vorba despre mult mai mult decât atât. În opinia sa, este o ticăloșie, deoarece, prin interzicerea Justițiarului, sub pretextul zădărnicirii efortului de combatere a bolilor, Grupul de Comunicare Strategică blochează accesul la arhiva site-ului, unde sunt dezvăluirile despre afacerile de corupție ale lui Klaus Iohannis.

Jurnalistul amintește că Justițiarul a fost site-ul care a dezvăluit afacerile de corupție ale lui Klaus Iohannis primarul și Klaus Iohannis președintele, cum ar fi retrocedările către Forumul Democrat German printr-o sentință dubioasă, înfierea de copii, casele personale.

Cristoiu amintește că despre închiderea acestui site au scris Cornel Nistorescu și Ion Spânu de la Cotidianul precum și site-ul Lumea Justiției, dar și ActiveNews.
 
„Vineri, 1 mai 2020, la rubrica video cristoiuTv, am purtat un dialog de aproape o oră cu prof. univ. Corvin Lupu despre Scandalul Interzicerea site-ului Justițiarul sub pretextul stării de urgență.

Despre interzicerea unor publicații on line de către un organism ilegal, anticonstituțional și mai ales adăpostit sub o secretomanie securistică, așa-zisul Grup de Comunicare Strategică, am mai scris. Nu sînt singurul care am luat poziție critică față de folosirea stalinistă a unui pericol pentru a sugruma libertatea presei. Centrul de Jurnalism independent a adresat o petiție Guvernului Ludovic Orban prin care cerea minima transparență în deciziile Grupului de Comunicare Strategică referitoare la presă. Avocatul Poporului, Renate Weber, a protestat public față de abuzurile comise de Grupul de Comunicare Strategică, aflat în directa subordonare a lui Marcel Vela, zisă Acea Geacă, împotriva presei independente. Au scris despre interzicerea unor site-uri și Cornel Nistorescu și Ion Spânu de la Cotidianul precum și site-ul Lumea Justiției.

Din nefericire acest grav atentat la libertatea presei în numele unui pericol n-a intrat în atenția întregii prese. Miluite de Guvernul Orban cu un ajutor de stat ilegal și imoral, presa așa zis independentă a închis ochii la abuzurile puterii prin interzicerea unor site-uri. Și-au spus cuvîntul și interesele obscure care definesc activitatea multor boși din presă, a celor pe care un bos îi declara ca fiind Din liga mare în materie de corupție prin presă. Exercițiul autocratic al puterii s-a îndreptat asupra unor publicații independente ai căror redactori nu se bat pe burtă, cum se întîmplă cu vedetele presei centrale, cu miniștrii, cu oamenii de afaceri. Dacă ar fi să judecăm după argumentele cu care au fost interzise unele site-uri, multe publicații centrale, inclusiv televiziuni ar fi trebuit interzise. În materie de fake news-uri dubioase, dar cu efecte grave în starea de spirit a populației, cel prin care DigiTv a anunțat moartea doctoriței de la ATI bolnavă de coronavirus, ar fi trebuit să ducă la suspendarea postului. Cum să suspenzi însă muștiucul video al Puterii, așezămîntul la care se duc demnitarii regimului Iohannis cînd îi trec nevoile de publicitate? Nu pledez, Doamne ferește! pentru interzicerea vreunei publicații. Am vrut să subliniez că Grupul de Comunicare Strategică e pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă. Că prin el Puterea a comis abuzuri doar împotriva unor publicații fără pile sau ca în cazul Justițiarul urîte de Klaus Iohannis.

Așadar, Grupul de Comunicare Strategică face o analiză a articolelor, decide suspendarea unui site, trimite decizia la MAI, care trimite o adresă la ANCOM. ANCOM nu trimite redacției decizia de interzicere, nu, ar fi fost primejdios, pentru că s-ar fi văzut imediat că e vorba de cenzurare a presei, ci firmei de internet care găzduiește site-ul, E cenzură a presei? Evident nu. E o operațiune tehnică, făcută de organismul care se ocupă cu comunicațiile și nu cu presa. E ca și cum pentru interzicerea unor emisiuni se face o adresă la Electrica pentru a se tăia curentul care alimentează transmisia în direct. E vorba de suspendarea unei emisiuni? Nu. E vorba de întreruperea curentului electric!

Decretul de instituire a stării de urgență cuprinde măsuri imediate stabilite de președinte și nu de parlament. Dincolo de faptul că președintele primește în chip anticonstituțional dreptul de a legifera, în cazul site-urilor interzicerea trebuie să de facă „dacă prin conținutul respectiv se promovează știri false cu privire la evoluția COVID 19 și la măsurile de protecție și prevenire”.

Cum motivează Grupul decizia de interzicere a site-ului Justițiarul?

Citești și nu-ți vine să crezi că aceste rînduri au fost emise de o instituție din statul de drept român din 2020. Justițiarul a reprodus din presa străină articole – înscrise în dezbaterea planetară despre enigma Coronavirus – care avansează ipoteza unui produs artificial. De unde știe Grupul că e vorba de un fake news? I-am zis lui Corvin Lupu în emisiune că în decembrie 1989 dacă un site ca Justițiarul scria că teroriștii nu există, că ei sînt opera diversiunii Grupului condus de Ion Iliescu, articolul ar fi fost considerat fake news și site-ul interzis. Dincolo de pretenția unor cetățeni de a stabili ei ce e fals și ce e adevărat, sare în ochi justificarea pericolului pentru care site-ul e interzis:

Articolele în care se pune la îndoială originea naturală a virusului nu numai că dezinformează, dar produc comportamente sociale nejustificate.

Cum adică?

Un articol în care se avansează ipoteza că virusul a fost creat în laborator produce comportamente sociale nejustificate?

Și în definitiv ce înseamnă comportamente sociale nejustificate?

Decizia din 30.04.2020, de închidere a Justițiarului, invocă printre altele articolul cu titlul „De ce nu se fac necropsii în pandemia Covid-19?” care, potrivit analizei GCS, „reia tema amplificării cu bună știință a autorităților a pericolului reprezentat de noul tip de coronavirus, cu scopul de a justifica limitarea drepturilor civile și de a amplifica profitul corporațiilor din domeniul medical”, fiind redat în acest sens următorul fragment din articol: „Nu se dorește a se preciza cauza reală a morții, deoarece nu se diferențiază între cei care au murit din cauza coronavirusului și cei care au murit din cauza altei patologii, dar au fost pozitivi la testare. În acest mod se exagerează gravitatea pandemiei, se justifică, pe de o parte, limitarea drepturilor civile (și implicit criza economico-socială indusă), iar pe de altă parte, se amplifică profitul corporațiilor din domeniul medical.”

Practica de a declara drept morți de coronavirus și pe cei morți din alte cauze e denunțată deja în lumea întreagă, inclusiv la noi. Justițiarul trage un semnal de alarmă în legătură cu o ticăloșie. Pentru asta site-ul a fost interzis.

Din cîte se vede, articolele invocate de Grupul de Comunicare Strategică nu se încadrează în prevederile Decretului. Nu e vorba de informații gen, Potrivit Ministerului Sănătății, virusul se ia și prin simpla privire sau Potrivit specialiștilor virusul acționează și prin ecranul telefonului mobil, ca să crezi c-ar putea stîrni panică. Nu, articolele se înscriu în ampla dezbatere mondială, la care a participat și Donald Trump, scriind că virusul a fost creat artificial de chinezi, menită a desluși enigma Coronavirus. Nimeni nu și-a permis pînă acum să declare o ipoteză fake news. Evident, cu excepția Grupului de Comunicare Strategică din subordinea Ministerului de Interne.

Sînt nerozi membrii Grupului? Nu. Sînt ticăloși. Pentru că interzicerea site-ului Justițiarul înseamnă și interzicerea accesului la arhiva site-ului, pe care se află dezvăluirile despre afacerile de corupție ale lui Klaus Iohannis”, notează Cristoiu.