ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



De câteva zile m-am lăsat mai mult de scris decât de facebook, fiind aproape împăcată cu gândul de a abandona acest plan, care pare că-mi depășește limitele actuale.

În starea asta, am găsit într-o carte niște rânduri pe care le-am interpretat ca pe un mesaj scris special pentru mine: „Și aceasta suntem noi. Suntem și încercarea de a ne îndrepta.”

Da, facebook-ul este scăderea mea, dar mai există și lupta pentru a mă îndrepta, care nu este una ușoară, dar nu este nici atât de imposibil de câștigat. 

Practic acestea sunt ultimele zile de așteptare înainte de ștergerea automată a contului și pe urmă rămâne de văzut pe ce drum apuc, dacă îmi deschid alt cont (aș fi în stare...) sau rămân ancorată (doar) în realitate.

Ziua 24 (sâmbătă)

Un cont de facebook este precum un jurnal public, deschis tuturor celor care vor, chiar și celor care nu vor, să-i citească paginile. Ce ironie că încă am sub cheie jurnalul din gimnaziu, de teamă ca nu cumva vreun ochi indiscret să-i citească tainele, iar acum mă perpelesc că mi-am interzis accesul la jurnalul meu virtual și nu mai am unde să-mi etalez gândurile și întâmplările de peste zi.

Ziua 25 (duminică)

Am găsit prin casă o agendă în care am început să-mi notez evenimentele la care aș vrea să ajung. Nu e atât de simplu ca urmărirea unui eveniment pe facebook, dar nici imposibil. Dificil e, recunosc, să afli cât de cât la timp despre anumite evenimente, în contextul în care PR se bazează 99 % pe facebook. 

Ziua 26 (luni)
Numai mâine nu-i poimâine și gata cu contul meu. Partea bună e că această adicție e publică, ceea ce face ca orice recădere să se întâmplă în văzul lumii virtuale, nu ai cum să fumezi un chiștoc pe ascuns. Așa că, măcar de rușine față de prietenii din listă, și tot reușesc să mă țin departe de facebook.

Între timp, am început să înțeleg cum funcționează o dependență în general, anume că ascunde "emoțiile sub preș”. Cred că asta face orice drog, blochează cumva emoțiile, pozitive sau negative, iar sevrajul este tocmai eliberarea acestora, buluc, când nu mai există zidul care le oprea. Oricum, genială această perioadă de 30 de zile impusă de aplicație pentru ștergerea contului, se profită de orice neputință umană pentru a face și mai dificilă eliberarea.