„O catedrală care divizează” titrează ediția franceză a RFI, într-un articol publicat pe 18 noiembrie. Publicistul Cătălin Sturza scrie însă că lucrurile nu stau chiar așa.

 

„România: „o catedrală care divizează” – titrează RFI. Și Referendumul pentru Căsătorie a fost, nu-i așa, „un Referendum care divizează”. Orice vine din partea Bisericii și a zonei creștin-conservatoare a societății din România „divizează”. În timp ce tot ce vine din partea agendei „progresiste” – unifică. Unifică, desigur, prin nivelare și prin raportare la măsura procustiană a punctului de vedere unic.

ImunoMedica


Ceea ce nu ne spune articolul de pe RFI este că și sârbii au construit, după 1990, o catedrală națională – catedrala care este considerată a fi cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, cu o capacitate a interiorului de 10 000 de persoane. Așadar dublă față de Catedrala Neamului de la București. Deși, raportată la România, Serbia e o țară semnificativ mai mică. Ceea ce nu ne spune articolul de pe RFI este că și ucrainenii au construit, tot după 1990, o astfel de catedrală națională monumentală. Iar bulgarii au o catedrală la Sofia de proporții comparabile cu cele ale Catedralei Neamului încă din 1953. Polonezii și nemții au construit și ei, după 1990, două biserici monumentale, de câte 5000 de persoane, care nici măcar nu sunt naționale: la Lichen și la Dresda.

Ceea ce nu ne spune, iarăși, articolul de pe RFI este că, la noi, construcția acestei Catedrale este în proiect și amânată din diverse motive încă de la 1878: niciodată „nu a fost momentul”; mereu au fost „alte priorități” (cum zice RFI că ar fi și acum). Ceea ce nu ne mai spune este că infamul complex al Catedralei va include și un spital – unul modern, cu dotări de ultimă oră, care va avea și o secție de primire urgențe. Ceea ce nu ne mai spune este că însuși Regele Ferdinand I, întregitorul României Mari, a cerut construcția acestei Catedrale, pe 10 mai 1920. Altfel, nu știu de unde dă procentul de 70% bani de la stat – când cel mai malițios procent pe care l-am găsit în presa românească a fost pe Vice, care dădea anul trecut doar 40% fonduri de stat; restul fiind bani veniți din donații private.

Același RFI a numit toate grupurile religioase din România „grupuri de ură”, în primăvara acestui an. Așa că poate ar trebui să fim mulțumiți că nu au venit cu un titlu gen „Catedrala urii” ”, notează publicistul pe facebook.