Autoritățile intenționează să înlocuiască timbrul de mediu cu o taxă pe consumul de combustibil, care să fie de aproximativ 2 lei pe fiecare plin, la care să se adauge o impozitare diferențiată a mașinilor în funcție de norma de poluare a motorului. a anunțat joi ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.

„Da, timbrul de mediu este ilegal, cum au fost și toate celelalte dinainte. Așa a fost declarat de către Curtea Europeană de Justiție, dar timbrul actual mai are o problemă, și anume faptul că el nu taxează corect poluarea. Ar trebui să fie un timbru de poluare care să taxeze poluarea pe principiul 'Poluatorul plătește'. Din punctul meu de vedere, și asta este ceea ce am discutat la nivelul Grupului de lucru, acest timbru de mediu în forma actuală trebuie abrograt, dar trebuie înlocuit cu altceva. Una dintre variantele pe care noi am luat-o în calcul și pe care Ministerul Mediului a propus-o Grupului de lucru a fost o taxare a consumului de combustibil, și atunci fiecare este taxat echitabil în funcție de cât rulează, cât consumă. Vorbim despre un pachet în doi piloni: pe de o parte, taxarea combustibilului folosit cu o sumă mică, undeva la 2 lei pe fiecare plin de combustibil, și pe de altă parte, o impozitare diferențiată a autovehiculelor în funcție de norma de poluare a motorului. Asta este propunerea noastră, dar Parlamentul este suveran și va decide dacă se ia în considerare această propunere sau nu", a explicat ministrul Mediului, în marja ediției a XIV-a a Salonului Auto București și Accesorii de la Romaero Băneasa.

În context, Cristiana Pașca Palmer s-a declarat surprinsă de propunerea liderului PSD, Liviu Dragnea, prin care se solicită eliminarea timbrului de mediu, arătând că acest tip de taxă a fost instituit în 2013, în timpul guvernării social-democrate.

„Poate ați văzut, recent, această propunere la Parlament a domnului Dragnea de a da o lege prin care să se taie practic 102 taxe. Din păcate, și timbrul de mediu a fost inclus pe această listă. Pentru mine, este o decizie justificată dacă ne gândim doar la principiul că trebuie să reducem taxele pentru populație, dar pe de altă parte eliminarea timbrului de mediu în forma actuală fără să punem altceva în loc ar avea consecințe nefaste pentru instituția Fondului de Mediu din care finanțăm toate aceste programe — Programul 'Rabla Clasic', Programul 'Rabla Plus' și celelalte programe pe care le-am lansat anul acesta, cum ar fi 'Casa Verde'. Vorbim despre 1,2 miliarde de lei pentru care avem programe în derulare. Timbrul de mediu este o sursă foarte importantă de venit la Fondul de Mediu, asigură 45% din bugetul acestuia. Timbrul este ilegal, într-adevăr, dar mi s-a părut curios că se dorește renunțarea la această taxă, pentru că acesta, cum a fost instituit în 2013, a fost instituit de guvernarea PSD, venind cu argumentarea că avem nevoie de a lua măsuri pentru a îmbunătăți calitatea aerului și a taxa, realmente, poluarea. Tocmai de aceea mi se pare curios să tocmai din partea PSD-ului să vină această propunere de a tăia timbrul de mediu", a spus oficialul.

Totodată, Pașca Palmer a subliniat faptul că, în prezent, se lucrează la un punct de vedere referitor la propunerea de eliminare a timbrului de mediu, considerând că în forma sa actuală această taxă trebuie eliminată, dar în același timp înlocuită cu altceva.

„Sigur, aici sunt foarte multe lucruri de luat în seamă și din punct de vedere economic, și din punct de vedere al posibilului impact pe care o astfel de măsură ar putea să o aibă pe alte zone economice. În clipa de față, lucrăm la un punct de vedere pentru Legea Dragnea, în care vom spune foarte clar că, sigur, ca principiu, suntem de acord că fiscalitatea trebuie redusă, suntem de acord că timbrul de mediu ar trebui să fie, în forma lui actuală, eliminat, dar asta nu se poate face fără a pune în loc altceva pentru că vor fi consecințe foarte grave. Pe de altă parte, rambursarea taxelor de mediu pe care cetățenii au cerut-o se face tot din bugetul Fondului de Mediu. Eliminând timbrul de mediu, noi nu vom mai avea, practic, niciun fel de taxare a poluării. Or, asta va duce la o creștere și mai mare a problemei aerului, unde deja suntem într-o situație de pre-infringement. Lucrurile trebuie analizate la nivel sistemic, nu doar așa printr-o decizie electorală, pentru că poți să dai impresia că repari o situație, dar de fapt să creezi mult mai multe probleme în altă direcție. Eu sper să existe o analiză foarte serioasă și, dincolo de faptul că suntem într-o campanie electorală, să se analizeze pe larg consecințele tuturor acestor măsuri. Intrarea României într-un infringement va însemna sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi, pe care le vom suporta cu toții', a menționat ministrul Mediului.

La începutul lunii iunie 2016, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) s-a pronunțat în cazul unei cereri de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) de Curtea de Apel Cluj (România), prin decizia din 24 noiembrie 2014, primită de Curte la 18 decembrie 2014, în procedura Vasile Budișan împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Cluj.

Conform Hotârârii CEJ, această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Budișan, pe de o parte, și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, pe de altă parte, cu privire la o taxă pe care Budișan a trebuit să o plătească pentru a înmatricula în România un autovehicul rulat provenit dintr-un alt stat membru.

„Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că: nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă; se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii", se arată în decizia CEJ.

Potrivit datelor oficiale, în perioada 1 ianuarie — 31 martie 2016, suma colectată la Fondul pentru mediu din taxa de timbru pentru autovehicule s-a ridicat la 168 milioane de lei.

La jumătatea lunii aprilie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, anunța, într-o conferință de presă, că aproximativ un milion de români care au achitat taxa auto în perioada 2007 — 2013 vor putea beneficia de restituirea sumelor achitate printr-o cerere în acest sens depusă la unitățile teritoriale ale Fiscului, iar banii urmează să fie primiți eșalonat în cinci ani. Inițiativa survine ca urmare a unui Ordin comun semnat între MMAP și Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF).


Sumele care se vor restitui cetățenilor vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plății taxei până în ziua restituirii integrale, actualizate cu indicii de inflație, a subliniat Palmer. Plata restituirilor se face de la bugetul de stat, prin ANAF, pentru taxa plătită între 2007 și 2008, și de la bugetul Fondului de Mediu pentru perioada 2008 — 2013, în funcție de autoritatea care a încasat la vremea respectivă sumele respective. Conform procedurilor actuale, cererea de restituire trebuie să fie însoțită de un dosar care să conțină câteva documente, printre care și pe cel care atestă faptul că taxa s-a plătit și copia cărții de identitate a autovehiculului pentru care s-a achitat acea taxă.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcție de trei variabile: vechimea mașinii, tipul de catalizator (euro) și capacitatea cilindrică a mașinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie și la reînmatricularea mașinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, dar și pentru cei care aduceau mașini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a mașinii.

Timbrul de mediu se aplică pentru autovehiculele din categoria M1, M2, M3, cu precizarea că pentru categoria de autoturisme cu normă de poluare Euro 5, Euro 4 și Euro 3 formula ia în calcul în proporție 100% emisia de CO2, iar pentru autoturismele cuprinse în normele de poluare non-euro, Euro 1 și Euro 2 se aplică actuala formulă prevăzută prin Legea 9/2012, ce ia în calcul capacitatea cilindrică. Pe de altă parte, taxa crește pentru mașinile Euro 3 și Euro 4 în cazul versiunilor diesel.