La începutul ultimei decade a lunii septembrie are loc în fiecare an evenimentul care marchează intrarea în toamna astronomică: momentul echinocțiului de toamnă, când ziua este egală cu noaptea, iar longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.

„Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale Est și Vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona Polului Nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud răsărind Soarele deasupra orizontului, unde va rămâne timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară. La latitudinile țării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont”, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București. 

În emisfera nordică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul toamnei. Potrivit WikiPedia, în 2019 echinocțiul de toamnă va avea loc pe 23 septembrie la ora României 9:50, iar solstițiul de iarnă, pe 22 decembrie la ora 6:19.  

După echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților, să crească, până la momentul solstițiului de iarnă, după care durata zilelor va începe să crească, iar a nopților, să descrească. Ele vor fi din nou egale pe 20 martie 2020, când va avea loc echinocțiul de primăvară.