Asociația „Frontline club Bucharest” organizează, luni 26 februarie, o „dezbatere” intitulată „Ascensiunea discursului legionar”, eveniment ce va avea loc la Librăria Humanitas Cișmigiu.
 
Discuția are ca pretext evenimentele de la Muzeul Țăranului Român din ultimul timp, acolo unde mai multe persoane recomandându-se drept creștin-ortodocși, au cântat imne religioase în semn de protest față de difuzarea unor filme considerate în neconcordanță cu scopul și tradiția instituției.
 
„​Homosexuali, handicapați și apoi evrei, doctrina nazistă a catalogat aceste categorii ca Untermensch, sub-oameni, vinovați pentru slăbirea genetică a rasei. În România ultimilor 5 ani, o resuscitare a legionarismului-naționalist-ortodox a dus la manifestări din ce în ce mai violente în spațiul public, în care au fost predilect atacate comunitățile LGBT. Luni, 26 februarie, de la ora 19, vorbim la librăria Humanitas de la Cișmigiu cu Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, autor al unei biografii a lui Corneliu Zelea Codreanu, istoricul Adrian Cioflâncă și istoricul Mihai Burcea despre extrema dreaptă din România, ce reprezintă recentele atacuri asupra comunității LGBT de la noi și dacă acestea ar putea fi surse de îngrijorare pentru comunitatea evreiască din România. Dezbaterea va fi moderată de jurnalistul Elena Vijulie”, suna anunțul inițial de pe facebook, înlocuit ulterior.

Am scris „dezbatere” și nu dezbatere, pentru că invitați vor fi doar persoane cu același tip de discurs și cu aceleași idei.

Invitații vor fi istoricii Oliver Jens Schmitt, Mihai Burcea și Adrian Cioflâncă. Mihai Burcea este „asistent cercetare la Centrul de Cercetări în Istorie Contemporană "Cont*texte" din cadrul Facultății de Istorie - Universitatea din București, doctorand în cadrul aceleiași facultăți și membru în Asociația civică Miliția Spirituală”, după cum este prezentat pe pagina evenimentului. Miliția Spirituală este un ONG care a primit, de-a lungul timpului, finanțări din partea fundațiilor magnatului american, George Soroș.

Adrian Cioflâncă „este director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Este cercetător științific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române. A fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, contribuind la Rapoartele Finale ale celor două comisii. Din 2005 este membru în delegația României la International Holocaust Remembrance Alliance”. Cioflâncă este unul dintre principalii „vânători de antisemiți” din România.
 
De altfel, după evenimentele de la MȚR, Cioflâncă a reacționat imediat cu un articol în publicația Scena9 (a BRD) în care făcea legătura între ce s-a întâmplat la Sala Horia Bernea cu legionarismul interbelic. „Meseria de „vânător” se plătește bine în România: conform ultimei declarații de avere, Cioflâncă încasează peste 2.300 de euro lunar, de la mai mai multe instituții de stat. Pentru comparație, salariul unui cercetător la Academia Română, cu vechimea lui Cioflâncă, este de 2.041 lei (445 euro)”, scrie istoricul Mircea Stănescu pe blogul său..

Ultimul invitat este Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena. Acesta este autorul unei biografii despre Corneliu Zelea Codreanu, publicată chiar la Editura Humanitas, cea care găzduiește dezbaterea. Într-un interviu acordat Revistei 22, acesta afirma că „în sistemul politic din România, curentele antioccidentale și pro-ruse au devenit destul de puternice și sunt similarități între propaganda și măsurile împotriva statului de drept și libertății presei luate de Fidesz  în Ungaria, de PSD în România sau PiS în Polonia”. De asemenea, acesta afirma că Biserica Ortodoxă nu a condamnat niciodată legionarismul.

Asociația Frontline Club este finanțată printr-o bursă oferită de Fundațiile pentru o Societate Deschisă, înființate de George Soroș. Raluca Feher, președintele organizației, este colaboratoare a revistei Vice și are un discurs violent anti-ortodox.
 


Istoricul Mircea Stănescu, autor al mai multor studii despre „Fenomenul Pitești”, dictatura comunistă și dreapta interbelică, a comentat astfel întâlnirea de la Humanitas:
 
„Este remarcabilă (și demnă de o cauză mai bună) obstinația cu care „holocaustiștii” se străduiesc să-l învie pe Căpitan, într-un soi de „apel al morților” de-a-ndoaselea.

Mâine (azi - n.n) va fi mare dezbatere mare, subiect: amalgamul istoric dintre legionarism și protestatarii-cu-icoane de la MȚR (care, între noi fie zis, țin de un alt clivaj, prezent : Tradiționalism versus Secularism).

Acuma, dacă acesta este nivelul discuției, este inutil să explici că Mișcarea Legionară este un fenomen istoric închis, mort, și că nu există nici un pericol de a fi înviat (oricât de tare s-ar strădui holocaustiștii prin acțiunile lor pompierpiromane), căci cauzele istorice care l-au creat, asemeni fascismului european, nu mai sunt la lucru : Revoluția bolșevică și masiva populație evreiască din Moldova, la fel cum contextul intern și internațional este și el cu totul altul.

Totodată, este la fel de inutil să remarci, să explici că România postcomunisă nu a avut nici o mișcare de extrema dreaptă, darămite de extracție legionară (între timp dispărutul Partid România Mare se supune altor tipare), iar grupuscule periferice fără nici o priză la public, precum Noua Dreaptă, ar fi într-adevăr de studiat, sociologic vorbind, pentru a stabili cât din bagajul lor ideologic este tributar tradiției dreptei radicale, în mod real sau dorit, și cât realității prezente (dar până acolo mai va!).

Singurele forme de radicalism demne de luat în seamă pe care societatea noastră le produce sunt legate de emigranți / musulmani (de tip mai degrabă discursiv) și criza de generație (de tip practic), al cărei nume este „Codruțica și statul ei paralel” (ca să-i cităm pe amalgamiști), dar nici una dintre ele nu reprezintă vreo amenințare securitară.

În fine, dacă această acțiune de tip „profeții despre trecut”- și -„amintiri despre viitor” va fi supravegheată de Cioflâncă, acest comisar Moldovan al luptei împotriva negaționismului și antisemitismului la români, putem răsufla ușurați încă de pe acum că lucrurile se vor termina la fel cum au început. Cât despre sensul cuvântului „dezbatere”, el a fost complet pierdut, dacă frontliner-ii autohtoni au știut vreodată cu ce se mâncă..”

Nota redacției: Pasajul „Meseria de „vânător” se plătește bine în România: conform ultimei declarații de avere,Cioflâncă încasează peste 2.300 de euro lunar, de la mai mai multe instituții de stat. Pentru comparație, salariul unui cercetător la Academia Română, cu vechimea lui Cioflâncă, este de 2.041 lei (445 euro)”, a fost preluat de autorul acestui articol fără citarea sursei, situație pentru care cerem scuze autorului, domnul Mircea Stănescu. Am remediat situația și îl asigurăm pe dânsul și pe toți cititorii că redacția se disociază de acest gen de practici și că nu le practicăm în niciun fel.



2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.