Primul ministru al culturii de după 1990, Andrei Pleșu, a semnat ordinul 82/1990 prin care transfera patrimoniul Editurii Politice, unei nou-înființate edituri "Humanitas".

În funcția nou-înființatei edituri era numit "domnul Gabriel Liiceanu, care va avea salariul de 5610 lei și o indemnizație de conducere de 300 de lei lunar", de la stat,  după cum arată  ordinul Ministrului Culturii.

Laboratorul ImunoMedica


Pe pagina oficială a Humanitas, se afirmă că Grupul a fost fondat în 1990 de către Gabriel Liiceanu.

"Fondată în 1990 de Gabriel Liiceanu, Editura Humanitas a devenit în decurs de douăzeci de ani Grupul Humanitas, un holding cultural care reunește firme independente juridic, însă având evidente legături între ele – Editura Humanitas, Editura Humanitas Fiction, Editura Humanitas Multimedia, Societatea de difuzare Librariile Humanitas și, din 2010, Humanitas Digital".
 
 

Gabriel Liiceanu s-a apărat, afirmând că patrimoniul Editurii Humanitas era format "din citeva zeci de birouri (adica mese de scris), citeva zeci de scaune paraduite din lemn, citeva fotolii desfundate, citeva covoare murdare si tocite, citeva "fisete" metalice, citeva zeci de cuiere, o fata de masa rosie pentru sedintele de partid, o biblioteca compusa preponderent din operele lui Marx,Engels, Lenin si Ceausescu, precum si din toate documentele, traduse de-a lungul anilor, ale "partidelor comuniste fratesti".

Deși pe siteul oficial afirmă că editura Humanitas (devenit apoi Grup) a fost înființat de Gabriel Liiceanu în 1990, deci privatizat, în 2007 același filozof afirma că privatizarea a avut loc, de fapt, un an mai târziu.

"Cind Editura Humanitas s-a privatizat, in februarie 1991, aportul fostei Edituri Politice, recte al statului, la nou constituita SRL a fost de 23,46% dintr-un capital de 6.500.000 de lei, adica 1.524.900 de lei.

Ca sa ne dam seama ce insemna asta, transpunind in euro (ECU, pe atunci) la cursul mediu BNR din anul 1991 suma amintita, obtinem ca echivalent 17.365 de euro. Mentionez ca acest capital (al fostei Edituri Politice) a fost stabilit, asa cum era legal, in urma unei evaluari", susținea în 2007, Liiceanu.

Ziarul Ziua cita un raport al Curții de Conturi din 2002 în care se arăta că editura Humanitas a beneficiat de re-eșalonări ale datoriilor către Bugetul de Stat și de scutiri de la plata penalizărilor. Sub semnătura directorului economic Ioana Patapievici, editura solicita "acordarea de inlesniri la plata pentru obligatii bugetare, dupa cum urmează:

– esalonarea la plata pe o perioada de cinci ani, incepand cu 01.01.2000, a urmatoarelor debite:

– impozitul pe profit: 2.272.939.393 lei;

– impozitul pe salarii: 356.339.303 lei”.

De asemenea, Liiceanu solicita si "SCUTIREA la plata a majorarilor de intarziere aferente debitelor neachitate:

– majorari intarziere impozit profit: 1.884.385.270 lei;

– majorari intarziere impozit salarii: 270.741.509.”

Unul din acționarii Humanitas, Gabriel Andreescu, afirma că "Indiferent de argumentele folosite de Gabriel Liiceanu, actionar majoritar la Humanitas S.A., si de modul in care a reusit sa obtina cele dorite, acest tip de relatie intre firma pe care o conduce si stat este nefireasca. Reprezinta o parazitare a interesului particular pe seama celui general – intr-o societate decenta, ele se sustin reciproc -, genul de abuz pe care cei ce cred in democratie il denunta neincetat de 17 ani. Astfel, deciziile actionarului majoritar al Humanitas S.A. ma asociaza, avand in vedere statutul meu, unui comportament cu care nu am si nu vreau sa am nici cea mai mica legatura".