ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Zoe Petre, fostă decană a Facultății de Istorie a Universității București, a murit în cursul zilei de 1 septembrie, anunță Evenimentul Zilei. Aceasta a plecat la Domnul după ce fusese internată la Spitalul Elias în urma unui atac vascular cerebral.

Zoe Petre a fost consiliera pentru politică internă și externă a fostului președinte al României, Emil Constantinescu, fiind un nume foarte important în echipa acestuia în perioada 1990-1996. 

Născută la 23 august 1940, Zoe Petre a fost nepoata marelui matematician Grigore Moisil, iar fiul acesteia a fost și el consilierul președintelui Emil Constantinescu.

Zoe Petre a urmat, între anii 1956 și 1961, cursurile Facultății de Istorie din București, specialitatea „Istorie antică și arheologie". După absolvirea facultății, a lucrat în învățământul superior ca profesoară de istorie antică la Facultatea de Istorie.
 
În anul 1978, a obținut titlul științific de Doctor în istorie, cu teza „Formarea ideologiei democratice în Grecia antică". Din 1990 și până în 1996, a fost numită decan al Facultății de Istorie din București, urmând ca din 2005 să devină director al Școlii doctorale din cadrul aceleiași facultăți.

A devenit, în 2003, membru fondator și vicepreședinte al Partidului „Acțiunea Populară" (care a fuzionat în 2008 cu PNL). 

Tatăl lui Zoe Petre, arheologul Emil Condurachi, a fost numit pe lista membrilor corespondeți ai Academiei Române, în 1948, chiar de propagandistul sovietic Mihail Roller. Ulterior, Zoe Petre a afirmat că tatăl său a fost „un pion otrăvit” al lui Roller, care s-a luptat cu acesta, deși era tot de stânga.

Valerian Stan a acuzat-o pe Zoe Petre că era „activistă de nădejde” a Partidului Comunist, în calitate de profesoară la Facultatea de Istorie a Universității București, înainte de 1989.

Zoe Petre a fost unul dintre susținătorii fervenți ai intervenției României alături de NATO în bombardarea Iugoslaviei din anii 90, pentru că, susținea ea atunci „prioritatea politicii românești rămâne integrarea în structurile NATO, nu buna înțelegere cu vecinii”.

Ulterior în 2013, Zoe Petre a spus că a cerut NATO să nu-i bombardeze pe sârbi în noaptea de Înviere, fiind susținută în demers de Andrei Pleșu, dar că decizia susținerii bombardamentelor asupra țării vecine a bună.