Ȋntr-un articol despre conduita celor care și l-au fixat ca țintă pe Marian Munteanu, jurnaliștii de la Academia Cațavencu solicită ziarului Adevărul să publice nu doar povești de Frații Grimm, ci și dovada că acele informații sunt luate din arhivele Securității.

„Băieții și fetilii astea dure din presă au trecut la următoarea țintă: Marian Munteanu. De fapt, au pus iar oala cu lături la încălzit, să nu i-o toarne rece-n cap omului. Dar, dacă atunci când MM a fost propus de liberali candidat la Primărie, acuzațiile s-au legat de simpatiile lui legionare, fără să se sufle o vorbă măcar despre Securitatea comunistă, acum ordinul de zi pe unitate s-a schimbat: nu s-a mai scris o virguliță despre dorul lui de Nicadori, în schimb au început să fie turnate cearșafuri de text despre colaborarea lui cu Securitatea. Bă-băieți și măi-fătucilor, nu le mai amestecați, băi, că vă zăpăciți cititorii de cap. Păi ori legionar, ori comunist, hotărâți-vă, naibii, odată, că se strangulează neuronul Doreilor în sinapse de-atâtea controverse!

Partea mai drăguță e că articolele unde sunt expuse pretinsele turnătorii ale lui Marian Munteanu nu conțin nici măcar un facsimil, o chitanță, o recipisă, ceva, să ne dăm seama că alea-s lucruri reale, luate din arhivele Securității, și nu povești de Frații Grimm. Aș vrea din tot sufletul s-o cred pe juna ziaristă de la Adevărul, dar, vedeți, eu sunt pe principiul arghezian «Vreau să te pipăi și să urlu: este!». Evident, când zic «pipăi» nu mă refer la juna jurnalistă, ci la adevărul despre Marian Munteanu. Oricine poate să acuze pe oricine de orice, dar câtă vreme nu aduce dovezi concrete, spusele lui n-au nicio valoare pentru un om cu capul pe umeri – deși la guguștiuci prind de minune. Dacă nu credeți, amintiți-vă doar că tot Adevărul scria, după mineriada din 1990 (când la butoane era marele CTP, acest Cato Cenzorul îmbrăcat în trening al presei românești), că la sediul PNȚ s-ar fi găsit droguri, arme și tiparnițe de dolari falși. Nu s-a găsit nimic, evident, dar Adevărul n-a retractat niciodată și până și azi șoșonarii pesediști sunt convinși că Rațiu și Coposu își băgau în venă heroină imperialistă.

Cum aș putea să mai cred un ziar care-a dat cu bâta-n baltă de atâtea ori? Că e ca-n vorba aia: «m-ai păcălit o dată, rușine să îți fie, m-ai păcălit de două ori, rușine să îmi fie». Dar hai să admitem, prin absurd, că Marian Munteanu a fost turnător la Securitate. Nu știu dacă juna de la Adevărul, care n-a prins vremurile alea, își imagina cum era. Când te luau băieții cu ochi albaștri la pachet, îți băgau veioza-n ochi și-ți prindeau nițel degetele la ușa liftului, ai fi declarat și ce lapte ai supt de la maică-ta, chit că erai orfan din prima zi de viață. Mii de intelectuali români au fost supuși acestui ritual bolșevic și n-au rezistat. Dar să presupunem, mai departe, că MM a fost turnător. Ce rezultă din declarațiile lui? Că a băut cafea, a ascultat muzică și a vorbit banalități cu niște tovi străini. N-a vândut pe nimeni, n-a dat în gât pe nimeni, nimeni n-a avut de suferit din cauza lui – zic clar povestirile junei de la Adevărul. Păi ăsta, doamnă, e dușmanul boborului? În loc să ne ziceți ceva de securiștii cu acte care ne conduc, de turnătorii care au distrus vieți și, de ce nu, despre propriii dumneavoastră colegi din presa de azi, care au devenit «acoperiții» SRI-ului, deși nu le-a prins nimeni mâna la lift, veniți cu delațiuni din astea ieftine? M-aș fi așteptat să ne ziceți ceva de penalii din PSD/PNL, despre mafia din Sănătate, despre clanurile partinice și dumneavoastră ne spuneți că, de fapt, pericolul național e Marian Munteanu?

Și nu știu cum naiba se face, dar ceva nu se leagă. Bun, MM a fost securist, dar cum de l-au mai lăsat băieții veseli să facă Golaniada și să-i dea palpitații lui Iliescu? Nu credeți că ar fi fost mult mai simplu ca securiștii să scoată dovezile compromițătoare despre omul lor, Marian Munteanu, chiar atunci când începuse Piața Universității și se termina totul, imediat, fără balamuc, iar FSN nu mai avea nicio sulă-n coastă? Sau pretindeți că totul a fost o înscenare ca-n filme, iar MM a acceptat să fie băgat în comă de mineri, doar așa, să dea bine la scenariu? În condițiile astea nu m-ar mira să văd, mâine-poimâine, în Adevărul, un articol din care să rezulte că Iisus era agent Mossad, dar semnase pe juma de normă și cu securitatea lui Pilat din Pont.”
 
Articolul integral poate fi citit aici