ascultă articolul

România se înscrie în rândul țărilor din spațiul lumii euro-atlantice în care au avut loc 'revoluții ale majorității tăcute', realizate în numele suveranismului, și, în același timp, „mult-așteptata 'revoluție Facebook reloaded” nu s-a întâmplat, pentru că nu a existat o motivație autentică, consideră fostul premier Adrian Năstase. 

„Duminică, cetățenii români și-au manifestat voința prin vot. Mesajul urnelor a fost clar: societatea așteaptă revenirea la normalitate. Suntem obosiți de interminabilele conflicte, greu de înțeles și de acceptat. Prin rezultatul alegerilor parlamentare, România se înscrie în rândul țărilor din spațiul lumii euro-atlantice în care au avut loc 'revoluții ale majorității tăcute', realizate în numele suveranismului. Alegerile relativ recente din Polonia, Slovacia, Statele Unite ale Americii ori referendumul pentru Brexit au scos la lumină nemulțumirea populației față de consecințele globalizării/integrării europene. În România, așa-zisul 'guvern tehnocrat' a fost perceput drept instrumentul prin care interesele Marilor Puteri și ale companiilor multinaționale prevalează în fața celor naționale. Această revoltă a 'societății anonime și tăcute' nu are, în principal, o componentă etnică pentru a fi naționalistă, ci este determinată de efectele socio-economice ale apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Nu este o reacție de excludere a străinilor, ci de redobândire a suveranității și controlului asupra politicilor naționale (suveranism)”, a afirmat Năstase într-o postare pe blog.

Totodată, fostul premier consideră că rezultatul alegerilor „reprezintă un masiv vot de blam împotriva 'regimului Iohannis', a cărui esență nu este altceva decât continuarea regimului Băsescu, față de care 7,4 milioane de cetățeni și-au manifestat dezaprobarea la referendumul din 2012".

„Retorica găunoasă a 'statului de drept' prin care sunt mascate, în fapt, tot mai multe abuzuri politico-judiciare a provocat și ea furia unei bune părți din societate.

Este meritul lui Liviu Dragnea de a fi construit o strategie de campanie adecvată la starea societății și situația internă din PSD. Social-democrații și-au extins bazinul electoral și în spațiul urban mare, chiar dacă potențialul din mediul rural nu a fost fructificat integral. Dacă PSD ar fi insistat mai mult asupra nevoii de justiție socială ar fi putut obține un scor și mai mare", a adăugat acesta.

Potrivit acestuia, "mult-așteptata 'revoluție Facebook reloaded' nu s-a întâmplat, dintr-un motiv foarte simplu: nu a existat o motivație autentică". "Majoritatea tineretului nu a dorit să participe la o mascaradă politică, nu s-a lăsat înșelată de strategiile de mobilizare exersate atât în alegerile prezidențiale din 2014 cât și după incendiul din Clubul Colectiv. Mitul 'diasporei salvatoare' s-a spulberat! (...) Un alt eșec a fost cel al votului prin corespondență. La fel, mitul votului de dreapta din Transilvania", a spus el.

În opinia fostului lider social-democrat, PNL nu a învățat din experiența nefastă a epocii Băsescu, "acceptând transformarea docilă într-un partid prezidențial inert și lipsit de vitalitate".

„Faptul că PNL și-a construit întreaga campanie electorală pe mitul 'Eroului Salvator', încarnat caricatural de Dacian Cioloș, luat cu împrumut și împărțit cu un partid anti-sistem (USR), a întărit electoratului impresia de improvizație, amatorism și oportunism în legătură cu 'partidul Brătienilor și al lui Blaga&Co!'.

Votul anti-sistem a luat în România diverse forme, naționalistă prin PRM, populistă prin Partidul Poporului 'Dan Diaconescu'. Este o noutate încarnarea opțiunii anti-sistem printr-un partid elitist ieșit din 'spuma societății civile și a intelighenției', USR. Integrarea acestuia în viața parlamentară va însemna, cel mai probabil, sfârșitul utopiei anti-politice", a argumentat el.

Năstase remarcă de asemenea că în noul parlament au intrat și „cele două partide de personalități, ALDE și PMP, ALDE neobținând un scor mai mare nu doar pentru că nu are o infrastructură politică extinsă, ci și pentru că a existat un vot util acordat PSD-ului de către cei care resping regimul Băsescu-Iohannis.

„Este posibil ca ALDE sa-si mărească numărul de membri cu alți liberali si, in felul acesta, sa se refacă ideea USL-ului. De cealaltă parte, Traian Băsescu a devenit senator pentru că în societate mai există opțiuni reziduale pentru fostul președinte. (...) Reconcilierea ungaro-ungară' dintre UDMR și FIDESZ a împiedicat divizarea voturilor etnicilor maghiari. UDMR nu mai este singurul 'partid-balama', însă politicienii maghiari sunt cei care au redactat 'ghidul de utilizare' pentru astfel de actori politici în cadrul coalițiilor, încă din 1996", a arătat fostul premier.

Adrian Năstase mai remarcă, între altele, că, după doar un an, România reintră sub auspiciile regimului de coabitare președinte-premier.

„Experiența noastră este preponderent negativă, cauza principală fiind dorința președintelui, flancat de partidul din care provine și de instituții cu trei inițiale, de a controla guvernarea țării. (...) Apare o întrebare: alături de ALDE, în guvernarea PSD ar trebui cooptată și UDMR? S-ar putea susține ca guvernarea ar fi mai stabilă și s-ar putea elimina astfel unul din elementele de destabilizare politică, folosit de actori statali de la Vestul și Estul României. Mai ales in perspectiva sărbătoririi Centenarului din 2018. Poate că majoritatea celor care au votat PSD nu își doresc acest lucru, dar realismul politic ar putea sugera că UDMR ar putea fi utilă guvernării.

Conducerea PSD ar trebui să învețe din erorile guvernării USL și să nu le mai repete", consideră Năstase.

Totodată, Năstase susține că guvernarea PSD nu ar trebui să cadă în capcana proiectelor grandioase, dificil de realizat într-un regim de coabitare.

„De exemplu, nu știu dacă, in primă fază, ar fi înțelept ca PSD să intre în logica modificării Constituției. Reamintesc ca pentru adoptarea unei legi de revizuire este necesara o majoritate de doua treimi. Trecerea la un regim parlamentar clasic, cu un președinte ales de parlament, va fi greu de acceptat și de realizat. Singura transformare importantă care necesită modificarea Constituției este reorganizarea administrativ-teritorială, dar reluarea acestei teme în actuala situație regională pare a fi inoportună. Conflictele politice nu își află cauza principală în constituție, ci în cultura noastră politică! (...) Prima prioritate ar trebui să fie dinamizarea economiei pentru a obține resurse suplimentare pentru proiectele sociale. Marea provocare pentru PSD va fi recrearea unei autentice politici externe a României. (...) Instituția parlamentară trebuie revitalizată și recredibilizată", a arătat fostul șef al executivului.