ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Primul premier al erei post-Ceaușescu, Petre Roman, a declarat la Digi 24 că nu dorește desfășurarea referendumului pentru familie, de care consideră că nu este nevoie.

„Nu știu care-i conținutul. Știu despre ce e vorba, nu știu întrebarea (la referendum - n.n.) Eu sunt pentru păstrarea definiției din Constituție. (...) E un referendum care ne împinge la o situație nefirească în interiorul nostru, nu avem nevoie de așa ceva. Și nu cred, nu cred că marii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române doresc o asemenea zâzanie. Nu cred. Îi cunosc, nu cred”, a afirmat Petre Roman luni seara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Petre Roman a fost premier al României din 26 decembrie 1989 până la 1 octombrie 1991, iar recent a fost desecretizat un document prin care se arăta că Guvernul său a dat dispoziții pentru hrănirea și echiparea minerilor care au făcut prăpăd în 1990 în București, la Mineriada din 13-15 iunie. Roman este inculpat în dosarul Mineriadei din 1990.

Despre acest gest, Roman a spus că a fost „un gest umanitar”. Petre Roman, aflat la a doua nevastă, are 71 de ani și este fiul lui Walter Roman, pe numele real Erno Neulander.
 
Neulander, un ungur de origine evreiască, a fost unul dintre puținii membri ai Partidului Comunist din România de dinainte de 1944 și unul dintre cei mai prolifici activiști comuniști din Europa de Est.

Atașamentul său față de comunism a fost demonstrat cu vârf și îndesat prin participarea la Războiul civil din Spania, de partea trupelor republicane, fiind de două ori rănit. Între 1938 și 1941 a locuit chiar în Uniunea Sovietică a lui Stalin.

A fost membru al celei de-a treia Internaționale Comuniste (Comintern) și pe timpul războiului a condus secția română al Radioului Cominternist (România Liberă), promovând mesaje anti-românești și împotriva participării României la războiul de eliberare a Basarabiei și Bucovinei.

S-a întors în țară ca și comisar politic al Diviziei Horia, Cloșca și Crișan, formată din prizonieri de război, „re-educați” de sovietici în lagăre. A fost apropiat al aripii moscovite conduse de Ana Pauker, aflându-se în conflict cu aripa națională a lui Gheorghiu-Dej.

În anul 2.000, istoricul rus Tofik Islamov a descoperit că în 1944, tatăl lui Petre Roman a propus comisiei sovietice care investiga situația Transilvaniei, ca această provincie să-și declare indepedența, sub garanții sovietice și occidentale. 

Petre Roman a contestat concluziile, dar Islamov a adus argumente suplimentare, arătând un document din 1944, în care Valter Roman consideră atât România și Ungaria vinovate de război împotriva Uniunii Sovietice, iar Transilvania „un conglomerat etnografic”, cu o „tradiție a suveranității regionale, a independenței economice” și drept „cea mai progresivă parte a țării”.

Dezertorul Ion Mihai Pacepa l-a acuzat pe tatăl lui Petre Roman că a participat la reprimarea sângeroasă a Revoluției Ungare din 1956.
 
Majoritatea ONG-urilor care contestă referendumul pentru familie sunt aceleași care s-au arătat fățiș ostile candidaturii lui Marian Munteanu pentru Primăria Capitalei, din partea PNL, acuzându-l, ca și FSN, în timpul mineriadei din 1990 de „legionarism".

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews