ACTUALIZARE 16:13 Senatorii au respins miercuri într-o ședință de plen de urgență proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc, după ce acesta a trecut de Camera Deputaților prin „adoptare tacită”.

Senatorii au votat telefonic în favoarea raportului de respingere întocmit de Comisia de administrație cu 126 de voturi „pentru” și 9 împotrivă.
 
ȘTIREA INIȚIALĂ

Marți, 28 aprilie, a stârnit stupoare informația conform căreia Camera Deputaților ar fi adoptat un proiect de lege prin care s-ar permite autonomia pe criterii etnice a așa-zisului „Ținut secuiesc”, format din județele Harghita, Covasna și Mureș.

În realitate, este vorba despre o simplă procedură parlamentară aplicată în cazurile în care se depășește termenul de 45 de zile pentru dezbaterea unui proiect. De altfel, chiar acesta este motivul trecut pe siteul Camerei Deputaților: „adoptată de Camera Deputaților ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituția României republicată”. Un exemplu clasic de lege adoptată tacit de o cameră, dar respins la vot este proiectul legii inocenței copilăriei al fostului deputat Ninel Peia.

Cu alte cuvinte, niciun deputat nu a votat în favoarea legii care conferă autonomie celor trei județe, ci ea a trecut spre Senat, cameră decizională, din oficiu, din cauza depășirii termenului de 45 de zile. După cum ne-au explicat mai mulți deputați, totul s-a întâmplat din cauza pauzelor în dezbaterile parlamentare cauzate de pandemia Covid.

Proiectul a trecut, „tacit”, pe 23 aprilie, explodând în presă abia pe 29.

Șansele ca acest proiect să fie adoptat de Senat sunt nule, din mai multe motive. În primul rând, acest proiect are numai avize negative din partea Comisiilor din Cameră, fiind respins inclusiv de „Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale”.

De asemenea, inclusiv Guvernul României a trimis un punct de vedere negativ asupra acestui proiect de lege. Cu alte cuvinte, acest proiect de lege nu este susținut de nimeni, cu excepția unei minorități din UDMR.

De altfel, acest proiect de act normativ este o reîncălzire al unui proiect mai vechi, din 2017, care a fost deja respins categoric de Parlament în 2018. Inițiatorul comun al ambelor proiecte este  Kulcsár-Terza József-György.

Că proiectul nu are susținere majoră nici în UDMR o demonstrează faptul că legea are doar doi inițiatori, respectiv Biro Zsolt-Istvan și Kulcsár-Terza József-György.

Mai mulți senatori ne-au declarat că nici nu se pune pune problema ca acest proiect să fie adoptat. Oricine poate urmări evoluția legii pe pagina Camerei Deputaților.