ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Nu am să intru în discuția/disputa despre schimbarea dnei Kovesi, argumente pro sau contra. Nu am timp, nici chef să mă documentez, să citesc rapoarte, legi, decizii ale CCR etc. În principiu, la câte s-au spus despre activitatea DNA și a dnei în discuție, cele mai multe necontestate decât cel mult retoric, dar fără argumente tehnice concrete; după atitudinea arogantă-sfidătoare de personaj care se știe cu spatele asigurat dinspre Occident și își permite să „snobeze” parlamentul (da, știu, acea instituție foarte puțin credibilă, dar tu, procuror-șef nu ești nici de la partide, nici din piață, nici de la ambasade, nici de la corporații, ești cel care are în grijă un stâlp al clădirii statului român și trebuie să te porți ca atare, să fii un exemplu, să nu dai niciun motiv de suspiciune, să nu promovezi anarhia), sunt pentru demiterea ei.

Vreau să discutăm, în schimb, pe scurt, legat de această ultimă mare problemă a politicii și guvernării românești, care pare a aduce nervozitate și agitație gândacilor birocrați din mușuroiul de la Bruxel, despre  activitatea lor infracțională și abuzivă. Mai precis:

1. Despre comportamentul de văcari/arendași ai birocraților Comisiei Europene, care, ca și în cazul celor din realitatea agricolă, nu sunt proprietarii cirezii/moșiei (adică ai Europei), ci sunt plătiți să aibă grijă de ea conform cu dorințele proprietarilor (adică, europenii).

Numai că birocrații de la Bruxel, așa cum s-a întâmplat în multe cazuri de arendășie, fac tot ce pot ca să-i ia boierului moșia. De-abia așezați în slujba Europei, s-au făcut șefi peste aceasta, dau ordine cu nesimțirea, tupeul și limitarea oricărui birocrat oportunist, și pun în aplicare, cu tenacitate și agresivitate, un proiect de transformare a Europei, care, la final o va aduce pe aceasta cu totul la mâna lor. Și acest lucru nu de ieri, ci chiar de la începuturile actualei formule a UE, în care așa-zisul parlament european (jucătorii trimiși de state pe teren) e un soi de adunare a chibiților, iar meciul cu destinul nostru îl joacă cei cu curățenia, cu paza, și cu vidanja.

Făcându-și uitată menirea reală și asumându-și merite și puteri pe care nu le-au câștigat/primit, birocrația UE, această nouă aristocrație europeană, își permite să-i ia la șuturi pe conducătorii statelor din UE, exact cum pe vremuri făceau activiștii de partid comuniști cu cei care trudeau în adevăratul „câmp al muncii”. Evident nu pe toți la fel, ci funcție de puterea (cum să-i facă așa ceva lui Merkel, sau Macron) și aderența lor necondiționată la o nouă Europă, din care numai numele să amintească de cea veche, până când și acesta va fi schimbat. Ca să nu jignească sentimentele celor care vor face „marea înlocuire” a europenilor.

În această autostatuată tradiție, cu obrăznicia și impertinența individului sub a cărui carcasă, aparent umană, domnește gerul vidului cosmic, zmeul Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, care trebuie să ajungă joi la București, le-a aruncat responsabililor români buzduganul, după cum ne anunță Calea Europeană, avertizându-i  că așteaptă ca autoritățile de la București să îi ofere explicații cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Voi fi informat joi despre asta. Mă voi întâlni cu ea (procurorul-șef) și cu ministrul justiției și le voi asculta argumentele. Dar știți poziția Comisiei. Trebuie să lăsăm independența judiciară să își facă treaba. Asta este cel mai bine pentru toate statele membre.

Deci, dnul Timmermans, susținător aprig al migrației, avortului și lgbtismului vine și, ca un șef ce este, așteaptă, de la conducătorii unui stat european, zis, independent explicații și informări. Eventual în poziție de drepți. Ce treabă are el, ce treabă au ei cu cine este procuror șef la DNA? De când sfera autorității UE a acoperit și procedurile interne care țin de sfera administrării naționale? Pe când  prezența lui Juncker la București pentru schimbarea portarului de la DNA?

2. Și despre corupția, favoritismul nepotismul, practicile clientelare ale Comisiei la cel mai înalt nivel, adică din chiar biroul „somelierului” șef, Juncker.

Nu mai intru în detaliile scandalurilor trecute de corupție din sânul comisiei, peste care s-a încercat să se pună capacul, până când a explodat oala. Pentru lămurire și rigoare am să vi le amintesc totuși pe câteva dintre ele:

1991 – Scandalul Comisiei Santer – demisia întregii Comisii  europene ca urmare a unui raport devastator privind frauda și nepotismul acesteia.

2006 – Raportul Galvin implicând peste 160 de parlamentari și o mulțime de funcționari ai comisiei. Nu s-a știu nimic despre acest raport până în 2008, când despre el a vorbit un fost parlamentar englez, Chris Davies, dar el este secret și astăzi!

2011 – Scandalul bani contra influență – protagoniști Ernst Strasser și Adrian Severin.

2014 – Scandalul Lux Leaks tax – premierul Luxemburgului a făcut trafic de influență pentru impozitarea redusă a multinaționalelor din țara sa.

2015 – Foștii miniștri de externe britanici Jack Straw și Sir Malcolm Rifkind filmați oferindu-și unei presupuse companii chinezești „serviciile europene” contra cash.

După cum se vede, domnii aceștia scrobiți și importanți au și ei patimi și pasiuni ca tot infractorul român, se dedulcesc cu mare plăcere la bani și bagă adânc mâna în bugetul comisiei, pe care nu cei peste 35.000 de birocrați europeni l-au produs, ci vreo 300 de milioane de europeni din, cum spuneam mai sus, „câmpul muncii”.

Februarie 2018 – Scandalul numirii noului secretar general al Comisiei Europene, favoritul lui Juncker, Martin Selmayr.

Caz despre care s-a discutat în presa română doar din punctul de vedere al personalității și coportamentului mult discutate și contestate ale germanului cu pricina, prezentat ca un monstru, Rasputin al UE, un pătimaș europenist, trădător, informator etc., dar nu despre neregulile făcute de Juncker pentru a-și aduce protejatl de funcția de administrare a comisiei. Și totuși, chiar și medii foarte europeniste, ca Liberation vorbesc despre o lovitură de stat la Comisie. O poziție similară are și The Telegraph.

Numirea a fost făcută, susțin glasurile contestatare – cu încălcarea regulilor statului de drept de care, stat Bruxelul se folosește ca motivație împotriva suveranității popoarelor europene. Mai precis, explică Liberation, Selmayr era, înaintea numirii, director la cabinetul lui Juncker, ori pentru a fi numit, trebuia să aibă cel puțin gradul de director general adjunct. La finalul lui ianuarie a candidat pentru postul respectiv, pe care l-a ocupat în timp record, după care a fost numit secretar general, într-o ședință în care numirea nu era pe ordinea de zi, ci a fost trecută în ultimul minut astfel încât să nu se afle și să apară piedici la numirea sa.

Ziaristul britanic Fraser Nelson de la The Telegraph, constată (puțin cam târziu!) că Comisia nu mai este în serviciul statelor membre UE, ci în serviciul unui proiect european care se îndreaptă către tot mai mult federalism.

Ascensiunea extraordionară a lui Selmayr este o dovadă perfectă despre deficitul democratic tot mai accentuat din UE. Grupul Conservatorilor și reformiștilor europeni a aunțat într-un tweet ironic că așteaptă rezultatele concursului candidaților pentru postul de secretar general, și a adăugat: felicitări lui Martin#Selmayr pentru câștigarea acestei competiții transparente și corecte.

Syed Kamall, parlamentar european britanic a criticat la rândul lui numirea.

Cum crede comisia că oamenii vor crede că UE este capabilă să se schimbe și să-i asculte pe votanți, când procesul pentru numirile în poziții înalte este atât de opac. … Comisia ar trebui să caute modalități de a face Bruxelul mai transparent și mai democratic, căci astfel de numiri seamănă cu a da slujbe unor prieteni.

Și ca să întoarcem: așteptăm declarația lui Timmermans prin care se va duce la Bruxel să îăi ceară explicații și să fie informat de Junker și gașca despre numirea lipsită de transparență a dlui Selmayr în funcție de secretar general al comisiei.
 
Acest articol a apărut inițial aici.