ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Bundestagul, forul legislativ din Germania, s-a reunit, luni, având un singur punct pe ordinea de zi: demiterea cancelarului Olaf Scholz printr-un vot de neîncredere, relatează presa internațională, citată de stiripesurse.ro. Urmează anticipate. Interesant de observat că și Franța se află într-o situația similară. Mâna rușilor?, ar putea spune conspiraționiștii.

Voturile de neîncredere sunt o procedură rară în Germania - este abia a șasea oară în istoria postbelică a Republicii Federale când un șef de guvern utilizează această măsură.

Cu data alegerilor stabilită pentru 23 februarie anul viitor, dreapta germană, AfD, care a cerut recent retragerea Germaniei din NATO și UE, se află pe locul 2 în opțiunile electoratului.
 
Într-o analiză publicată ieri de Bogdan Tiberiu Iacob de la Inpolitics, acesta observa:
 
AFD TOT CU TikTok-ul E
 
Alternativa pentru Germania urcă, fiind deja pe locul doi în sondaje, dar se vorbește de o spirală a tăcerii care i-ar putea propulsa, de fapt, pe primul loc, mai ales în condițiile în care partidul și noul său imn fac furori pe Tiktok.
 
Și policile anunțate de AfD sunt seismice pentru politica tradițională. Spre exemplu, Tino Chrupalla, co-lider al AfD, cere ca interesele Rusiei să fie luate în considerare, aceasta incluzînd recunoașterea victoriei în războiul din Ucraina și punerea sub semnul întrebării a utilității NATO.
 
Chrupalla a cerut guvernului german să recunoască Rusia drept învingătoare în războiul din Ucraina. Rusia a cîștigat acest război, a declarat el pentru ziarul Welt.
 
„Realitatea i-a ajuns din urmă pe cei care pretind că vor să ajute Ucraina să cîștige războiul”, a continuat el. Guvernul german trebuie „în cele din urmă să ajungă la punctul de a dori să pună capăt războiului.”
 
Chrupalla a pus la îndoială, de asemenea, beneficiile apartenenței Germaniei la NATO.
 
„Dacă NATO nu poate asigura acest lucru, Germania trebuie să analizeze în ce măsură această alianță ne mai este utilă”, a declarat Chrupalla.
 
Proiectul de program electoral al AfD, care urmează să fie adoptat la congresul partidului din 11 și 12 ianuarie 2025, de la Riesa, Saxonia, afirmă: „Programul electoral al AfD nu este o alianță de apărare. Pînă la crearea unei alianțe militare europene independente și eficiente, apartenența la NATO și rolul activ al Germaniei în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) rămîn elemente centrale ale strategiei noastre de securitate.”

Într-un draft al programului său electoral de la sfîrșitul lunii noiembrie, AfD a solicitat, printre altele, și ieșirea din UE, din moneda euro și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Restricțiile privind dreptul la avort, încetarea sancțiunilor economice împotriva Rusiei și repararea și punerea în funcțiune a conductelor Nord Stream sunt de asemenea incluse în proiect. În urmă cu aproximativ o săptămînă, executivul federal al AfD a nominalizat-o oficial pe Alice Weidel drept candidatul AfD pentru funcția de cancelar, mai amintea BTI.
 
Am uitat să vă spunem că Alice Weidel este lesbiană. Aici, USR, care se auto-definește „de dreapta”, ar putea apela la talentele fiicei Elenei Lasconi pentru întărirea relațiilor bilaterale.
 
CELE 7 FORȚE

Vor fi șapte partide majore pentru care vor vota germanii. Patru dintre cei șapte au făcut anunțuri oficiale despre Kanzlerkandidaten – candidații la funcția de cancelar.

Cele două partide dominante mereu prezente ale politicii germane, Creștin-Democrații (CDU) și Uniunea Creștină Socială (CSU), cunoscute neoficial sub numele de Uniunea, formează un singur grup. Social-democrații, sau SPD, formează altul.

Având în vedere sistemul german de reprezentare proporțională, guvernul tinde să fie format într-o coaliție, condusă de obicei de CDU/CSU sau SPD.

Câștigătorul caută un partener care să formeze o majoritate. Din 2021, SPD-ul lui Scholz guvernase într-o coaliție neliniștită cu Partidul Liber Democrat (FDP) și Partidul Verzilor. În cei 16 ani anteriori coaliției tripartite a lui Scholz, CDU, sub conducerea Angelei Merkel, s-a bazat atât pe SPD, cât și pe FDP ca parteneri în diferite guverne.

CDU/CSU va fi condus de data aceasta de Friedrich Merz, iar SPD de cancelarul în exercițiu, dar profund nepopular, Scholz.

Partidul de dreapta Alternative for Deutschland (AfD) a înregistrat performanțe puternice la alegerile regionale care i-au dat un impuls național. Co-liderul partidului, Alice Weidel, este Kanzlerkandidat al acestuia. Ea este cunoscută pentru politicile populare și politicile populiste, în special în ceea ce privește migrația. Este o adeptă înflăcărată a susținerii valorilor tradiționale germane.

Partidul Verzilor ar putea juca un rol important în formarea următorului guvern. Verzii vor fi conduși de Robert Habeck, în prezent ministrul Economiei al națiunii.

Celelalte trei partide majore vor fi Democrații Liberi; BSW, un grup socialist de stânga numit după liderul său, Sahra Wagenknecht; și în sfârșit Die Linke, un partid politic de stânga. Toți trei încă nu și-au anunțat oficial candidații.

Cu excepția unei inversări majore și neașteptate a sondajelor, Merz de la CDU/CSU este foarte probabil să fie noul cancelar al Germaniei.

Sondajele de opinie naționale au în prezent CDU/CSU cu un salt înaintea celorlalți, cu 32% din sprijinul celor chestionați. AfD se află în prezent pe locul doi cu 18%, SPD pe al treilea cu 16%, iar Verzii lui Dominic Fritz cu 14%.